Goliat de România: Gogea Mitu, cel mai înalt român, a avut 2,42 metri şi a trăit 22 de ani. Mânca la o masă 10 kilograme de mâncare şi bea cinci sticle cu vin

Supranumit Goliat de România, Mitu Gogea a rămas în istorie drept cel mai înalt român. A avut 2,42 metri şi se spune despre el că mânca la o masă zece kilograme de mâncare. A lucrat la circul Globus unde îndoia barele de oţel cu mâinile libere. Mitu ajuns un  boxer celebru şi a murit la doar 22 de ani, răpus de tuberculoză. Moartea sa a iscat multe controverse.

Povestea celui mai înalt român din istorie este învăluită în legendă. Gogea Mitu, pe numele său adevărat Dumitru Goagă, s-a născut într-o familie săracă din localitatea Mârşani, situată la aproximativ 50 de kilometri de oraşul Craiova. Mama sa avea doar 16 ani când i-a dat naştere. A făcut parte dintr-o familie care a numărat 11 copii. Genele de uriaş ale lui Dumitru Goagă şi-au arătat repede efectele. La vârsta de trei ani, viitorul Goliat arăta ca un copil de şcoală primară, iar la vârsta de 10 ani deja nu mai putea sta în banca de la şcoală.  

Copilul gigant care avea să ajungă la vârsta majoratului la 2,42 metri nu îşi găsea haine pe măsură şi nici încălţăminte. Nu putea dormi într-un pat de dimensiuni normale. La o masă, copilul uriaş aflat în creştere mânca cantităţi impresionante de mâncare. 

Se spune că acesta n-ar fi fost primul copil uriaş din familia doljeană. În familia celui care avea să fie supranumit Uriaşul din România a mai existat un băiat care a murit la vârsta de 7 ani, din cauza gigantismului şi care atinsese la vârsta grădiniţei înălţimea de 1,80 m.

„Ciudăţenia naturii” atrăgea curioşii în Târgul Moşilor

La statura sa impresionantă, uriaşul din Mârşani nu putea trece neobservat şi aşa se face că a fost descoperit la vârsta de 17 de ani de un afacerist care le-a propus părinţilor să-l lase să meargă la Bucureşti. Oameni săraci care se descurcau cu greu să asigure traiul celor 11 copii, părinţii lui Dumitru Goagă au acceptat propunerea.

În capitală, la 17 ani, Goagă era una dintre atracţiile Târgului Moşilor. Cei care îi exploatau statura impresionantă îl ţineau ascuns într-un cort şi pentru câţiva lei îl scoteau la lumină, ca să impresioneze publicul. Vizitatorii din Târgul Moşilor plăteau ca să apară în fotografii cu uriaşul. 

Din Târgul Moşilor, adolescentul care ajunsese la 2,42 metri a aterizat la Circul Globus. Goliat de România era prezentat la circ drept o ciudăţenie a naturii. Oamenii erau impresionaţi să vadă cum uriaşul de peste 140 de kilograme îndoia cu mâinile goale bare groase de oţel.

A ajuns boxer după ce a fost descoperit de un puglist italian

Cariera de circar a uriaşului s-a încheiat în momentul întâlnirii cu pugilistul italian Umberto Lacia, în 1934. Acesta l-a remarcat pe uriaşul român într-un târg la Bucureşti şi a realizat imediat potenţialul de boxer. I-a propus lui Gogea Mitu să-i sponsorizeze o carieră în box cu gândul că, la statura impresionantă a românului, investiţia sa nu avea cum să nu dea roade. Celebrul uriaş a acceptat şi astfel a făcut primii paşi în lumea boxului. 

Umberto Lacia l-a luat cu el în Europa. A făcut primele cursuri de box la Paris şi după ce a dobândit cunoştinţele de bază a fost aruncat în ring. Primul învins prin KO de uriaşul român a fost italianul Severio Gizzo, pe 7 iunie 1935. Victimă a stângii periculoase a lui Gogea a căzut şi fostul campion al României din categoria grea, Dumitru Pavelescu. Primul meci de box jucat în ţară a avut loc pe fosta arenă Venus din Bucureşti.

Se spune că, în ciuda tehnicii stângace şi a lipsei de experienţă, statura impresionantă a lui Gogea era, de fapt,  punctul său forte ca boxer. Pe majoritatea adversarilor i-a învins prin KO, foarte puţini fiind cei care putea rezista loviturii sale cu stânga.

”Ce gogeamite boxer!”

Legenda spune că numele de Gogea Mitu l-a căpătat cu prilejul primelor sale meciuri de box jucate pe arenele din ţară. Un spectator ar fi exclamat la vederea uriaşului: ”Ce gogemite boxer!” şi, de atunci, lui Dumitru Goagă, Gogea Mitu i-ar fi rămas numele. Cum în Occident, acolo unde celebrul român juca meciuri de box, ziariştilor străini le-a fost greu să priceapă semnificaţia cuvântului ” gogeamite”, l-au botezat pe Mitu, Goliat de România sau Uriaşul din Mârşani.

Uriaşul le expedia părinţilor saci de bani

După primele meciuri de box câştigate spectaculos, uriaşul a început să facă bani. A participat la o serie de turneuri de box în Italia şi Franţa. Se spune că, după primele meciuri terminate cu KO, românul a încasat sume impresionante. Nu şi-a uitat părinţii şi le trimitea frecvent sume mari de bani. 

Se mai spune că, de cele mai multe ori, când uriaşul trimitea bani acasă, la poarta părinţilor poştaşul aducea banii în câte doi-trei saci şi tot satul se aduna să asiste la numărătoare, operaţiune care nu se dovedea uşoară.

A avut 11 meciuri, dintre care 8 le-a câştigat, două le-a pierdut, iar unul a fost remiză.

10 kilograme de mâncare şi 5 sticle de vin la o singură masă

De-a lungul scurtei sale cariere de pugilist, Mitu Gogea a ajuns titlu de senzaţie pe paginile multor prestigioase cotidiene din Europa. Presa pariziană l-a prezentat pe Mitu ca având 2,26 m şi 146 de kilograme. Ziarele din America îl prezentau ca având 6 picioare şi 11 inci sau 7-8 picioare.

Ziarele din România l-au prezentat ca având 2 metri şi 42 de centimetri. Uriaşul cântărea, pe vremea când practica box, 146 de kilograme. Legenda spune că Goliat de România putea consuma la o singură masă 10 kilograme de mâncare şi 5 sticle de vin.

Destin curmat brusc

După doi ani de carieră strălucită în box şi după ce numele său se făcuse deja auzit peste Ocean, uriaşul român se pregătea să cucerească America. Visul său a fost curmat de o boală la plămâni. Moartea uriaşului este învăluită în mister. Varianta oficială este că a murit răpus de tuberculoză. Alte voci au vehiculat faptul că a fost răpus de o simplă răceală. Rudele au acuzat că a fost ucis. 

Se spune că, în 1936, când se întorcea cu trenul de la Paris la Bucureşti, uriaşul a deschis fereastra pentru că îi era cald şi, din cauza aerului rece, a răcit. Ajuns la Bucureşti, cu simptome de răceală agravate, uriaşul s-a internat la Spitalul Filantropia. Medicii au dat verdictul: tuberculoză.

A murit pe 22 iunie 1936 la spitalul la care fusese internat. Rudele au contestat varianta morţii din cauza tuberculozei, acuzând că uriaşul a fost ucis de cei invidioşi pe succesul său.

Moarte controversată: bolnav de tuberculoză sau proscris

Presa vremii a comentat îndelung moartea uriaşului. Unele ziare au titrat faptul că Goliat de România era bolnav de multă vreme şi că a fost exploatat în ciuda bolii sale. În iunie 1936, ziarul ”Capitala” anunţa: ” Sfârşitul lui Gogea Mitu a fost prevestit acum două luni de medicul său curant. Lancia ştia din cele spuse de medicul militar că Gogea era un proscris”. 

Acelaşi ziar a comentat cu prilejul morţii lui Goliat: ”Gogea Mitu a dispărut, dar au rămas răspunderile medicilor FR Box, care au îngăduit unui om anormal, cu inima şi plămânii slabi, să devină boxeur, să facă eforturi şi să-şi grăbească astfel sfârşitul. Suntem informaţi că familia lui Gogea Mitu, cu ajutorul actului de autopsie, va trage la răspundere pe medicii cari i-au îngăduit lui Gogea Mitu, Colosul de Lut, să se facă boxeur”.

Scheletul uriaşului, material didactic pentru studenţii la Medicină

Goliat de România a fost înmormântat în satul său natal, Mârşani. În 1980, rămăşiţele uriaşului au fost deshumate, la solicitarea Catedrei de Anatomie şi Istorie a Medicinei din cadrul Universităţii de Medicină Craiova. Scheletul lui Mitu Gogea a fost folosit ca material didactic pentru studenţii la Medicină. A fost expus o perioadă la  Muzeul Institutului Medico Legal din Bucureşti, după care a revenit la Craiova, unde se află şi acum.

În memoria uriaşului, la Mârşani, în localitatea sa natală, o stradă a fost botezată cu numele de Gogea Mitu. În ciuda morţii sale premature şi a carierei scurte, Mitu Gogea a rămas în istorie drept unul dintre cei mai celebri români în Europa, în perioada interbelică. A fost deţinătorul recordului mondial pentru cel mai înalt boxer, dar şi pentru cel mai înalt sportiv român.