Genialul din Alexandria pentru care s-au luptat Cambridge, Harvard şi Oxford. Ştefan, as la matematică, va alege să stea în SUA după absolvirea facultăţii

Performanţă Ştefan Spătaru, din Alexandria, judeţul Teleorman, este un fost olimpic internaţional la matematică pe care şi l-au dorit ca student cele mai mari universităţi din lume. A ales să studieze la Harvard, în SUA, şi este decis să rămână în străinătate şi să facă din pasiunea pentru matematică o profesie de viitor.

Ştefan Spătaru (20 de ani) a fost genul de elev pe care orice profesor l-ar vrea în clasă. O minte strălucită, un spirit genial, aşa cum se poate întâlni o singură dată într-o carieră didactică, recunosc cei care l-au avut elev la Şcoala gimnazială „Mihai Viteazul“ din Alexandria, judeţul Teleorman. 

Ştefan a fost atras de matematică încă de la vârsta de 3 ani. Aplecarea către matematică i-a fost descoperită de părinţi, care l-au observat cum privea fascinat calculele pe care le făcea un ospătar. Odată descoperită pasiunea, părinţii l-au încurajat să o aprofundeze. Aşa se face că în clasa I, când colegii lui de şcoală generală abia descifrau tainele adunărilor şi scăderilor, Ştefan ştia deja tabla înmulţirii. Au urmat concursurile la care, fără excepţie, pe tot parcursul ciclului primar, Ştefan s-a întors cu punctaj maxim.

„Când era în clasa I, a participat la concursuri de matematică cu elevii de clasa a II-a“, îşi aminteşte învăţătoarea lui Ştefan, Mariana Câţă. La rândul său, Tudor Cristea, profesorul de matematică din şcoala generală al lui Ştefan, are numai cuvinte de laudă despre fostul său elev:  „Am îndrumat mulţi elevi cu rezultate remarcabile la nivel judeţean şi naţional, dar privilegiul de care am avut parte a fost întâlnirea cu acest băiat cu multiple calităţi, care a transformat părerea mea despre nobila meserie de profesor de matematică într-o convingere clară. Acesta este  Spătaru Ştefan“. 

MEDALII DE AUR  LA OLIMPIADE

În clasele V-VIII, Ştefan şi-a continuat ascensiunea câştigând toate concursurile de matematică la care a participat. A avut rezultate remarcabile şi la concursurile naţionale de fizică şi de limba engleză. „Te întrebai de unde le ştie. Lui i se părea normal să fie aşa. Diferenţa dintre el şi ceilalţi elevi era enormă. Trebuia să aleg să să lucrez doar cu el sau doar cu ceilalţi. Într-o oră rezolva problemele de la două olimpiade naţionale“, povesteşte Cristea Armeanu, profesorul său de fizică. În şcoala generală a fost la un pas să se califice la Olimpiada Internaţională de Fizică, dar Balcaniada de Fizică s-a suprapus cu un concurs internaţional de matematică, iar Ştefan a ales să participe la acesta din urmă.

După absolvirea şcolii generale din Alexandria, Ştefan a fost admis la Liceul de Informatică din Bucureşti. Rezultatele obţinute la fazele naţioanale ale olimpiadelor de matematică l-au propulsat în Lotul Naţional al României. Timp de patru ani a fost component al lotului olimpic al României pentru olimpiadele internaţionale. În 2014 a câştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, desfăşurată în Africa de Sud. S-a remarcat între 500 de elevi din 103 ţări. Tot în 2014 a obţinut medalia de aur cu punctaj maxim la Olimpiada Balcanică de Matematică. În 2015 a obţinut medalia de aur la aceeaşi competiţie care s-a desfăşurat în Atena, Grecia. De altfel, 2015 a fost anul în care Ştefan a fost liderul lotului României la Matematică. La competiţia din Grecia, România a obţinut două  medalii de aur, două medalii de argint şi două medalii de bronz, fiecare elev din echipă revenind în ţară cu o medalie.

DE CE HARVARD?

Din clasa a XI-a de liceu, Ştefan a început să se pregătească pentru admiterea la facultate. De la bun început, a ales să studieze în afara ţării. „În liceu m-am apucat serios să învăţ engleză mult mai bine, motivat să ajung la o facultate din SUA sau Marea Britanie. Voiam să înţeleg anumite articole din presa internaţională şi asta presupune un nivel de engleză mult mai ridicat deoarece sunt cuvinte tehnice şi termeni neologici pe care trebuie să îi înţelegi“, povesteşte tânărul. Întrebat cât timp dedica zilnic pregătirii la matematică, Ştefan spune că erau zile în care nu lucra deloc, dar şi zile în care se pregătea de dimineaţa până seara. 

A fost curtat de Cambridge, Oxford şi alte universităţi, dar a ales Harvard, unde este şi bursier. „Am ales Harvard pentru că are unul dintre cele mai bune departamente de matematică din lume, cel mai bun departament de economie şi un departament foarte bun de informatică. Am considerat că îmi oferă toate opţiunile“, spune Ştefan Spătaru.

La universitatea la care studiază acum, după sistemul american de învăţământ, în primele trei semestre, studenţii au posibilitatea să-şi aleagă cursuri din domenii diverse, până decid ce vor face pe mai departe.

„În primul semestru am luat economie, matematică, informatică. Nu sunt foarte decis cu ceea ce vreau să fac după ce termin facultatea. Nu sunt foarte decis dacă vreau să fac cercetare matematică, dar cu siguranţă voi face matematică sau un alt domeniu în care matematica este foarte necesară sau aplicată“, spune Ştefan Spătaru.  

„Sistemul american mi-a oferit mai multă libertate pe care a trebuit să o înţeleg“

Pentru studentul bursier din Alexandria, primele luni la Harvard au însemnat adaptarea la un alt sistem de învăţământ: „Sistemul american mi-a oferit mai multă libertate pe care a trebuit să o înţeleg. Ai opţiunea să-ţi alegi multe cursuri. Unul dintre  lucrurile cu care a trebuit să mă obşinuiesc a fost să iau deciziile mele şi să-mi dau eu seama ce vreau să fac. Nu m-am mai bazat pe cineva care să-mi spună: «Trebuie să iei asta sau să faci asta». Viaţa socială este diferită faţă de universităţile din România. Au foarte multe cluburi. Fiind o facultate foarte mare, găseşti foarte mulţi oameni cu interese asemănătoare. Sunt cluburi de sport, de finanţe, cluburi artistice“.

După absolvire, Ştefan Spătaru va rămâne în SUA. „Mă gândesc că în State aş avea foarte multe de învăţat de la profesioniştii în domeniu“, mărturiseşte studentul. Elevul genial din Alexandria, care este unul dintre cei opt români studenţi la Harvard, mărturiseşte că nu a avut un model în viaţă. „Cred că originalitatea este mai importată decât a avea un model pe urmele căruia să mergi“.