FOTO Românul care s-a întors din Canada să cumpere un conac odinioară superb. „Când am ajuns eu acolo, în jurul lui era efectiv o platformă de gunoi“
0
Sorin Rizeanu, un profesor din Canada, a cumpărat un conac care a aparţinut familiei celebrului filosof Constantin Noica. Clădirea în paragină se află în inima satului Beiu din Teleorman.
La nici 100 de kilometri de Bucureşti, în satul Beiu (comuna Ştorobăneasa, judeţul Teleorman), se află unul dintre conacele care au aparţinut vechii familii de boieri Noica, unde a locuit o perioadă în anii `40 filosoful Constantin Noica.
„Lui Constantin Noica i se spunea «unchiul Dinu»“, povesteşte Sorin Rizeanu (41 de ani), un profesor universitar din Canada, originar din Alexandria, care a cumpărat în urmă cu patru ani conacul, terenul din jur şi pădurea Beiu. Rizeanu a cumpărat conacul de la Radu Noica sau Alexander Rudolf Freywald, după numele luat ca să scape de Securitate care l-a urmărit şi-n Germania. Tatăl lui Radu, Ioan Noica, a fost văr primar cu faimosul filosof Constantin Noica.
Conacul familiei Noica din Beiu, în paragină FOTO: Florina Pop
O plimbare în pădurea Beiu
„Teleormanul este unul dintre locurile cele mai frumoase din România, dar complet nedescoperit şi cu o reputaţie proastă“, povesteşte Sorin, care în prezent predă Finanţe la Universitatea din Victoria din Canada (Columbia Britanică).
Sorin Rizeanu venea în fiecare vară două-trei luni în Teleorman, la părinţii care s-au mutat din Alexandria la ţară, la câţiva kilometri de comuna Ştorobăneasa, unde se află conacul. Îl atrăgea o mică pădure de lângă Beiu, frumos aşezată la întâlnirea râurilor Vedea cu Teleormanul. A dat de proprietar, i-a spus că l-ar interesa să cumpere pădurea, iar urmaşul i-a zis că are şi un conac în zonă. L-a văzut şi au început negocierile, care au durat aproape un an.
Conacul, monumentul istoric clasa A, cu cele cinci hectare din jur şi pădurea Beiu, au costat circa 100.000 de euro, afirmă Sorin. L-a cumpărat în 2015, l-a împrejmuit şi luni întregi a avut de scos gunoaie de acolo. Aflase că acea clădire era funcţională când a fost retrocedată urmaşului familiei Noica. Înainte fusese acolo o cooperativă agricolă de producţie (CAP), apoi grădiniţă. În timp, au dispărut geamuri, pereţi, până şi cărămizi vechi de 100 de ani.
„Când am fost să-l văd, sincer, mi s-a rupt inima. Conacul e foarte frumos făcut, în stilul neoromânesc, de un arhitect celebru. Când am ajuns eu acolo în jurul era efectiv lui o platformă de gunoi. Şi în mijlocul mormanelor - o clădire foarte frumoasă, care, clar a fost gândită. Locul a fost ales de oameni care aveau mii de hectare. Este un izvor foarte frumos lângă. Vezi kilometri în jur, ceea ce foarte rar găseşti case de genul ăsta în Teleorman. Se vede inteligenţa şi rafinamentul în alegerea respectivă“, povesteşte Rizeanu (foto în dreapta; credit foto: arhivă personală).
Clădirea, continuă Sorin, a avut uşi mari de stejar, care „au fost furate ca să le pună în cocină la porci. Înăuntru au devastat, au scos parchet gros de stejar pe care l-ar fi folosit la foc. Clădirea a fost jefuită şi începuseră să dărâme pereţii“.
Cum arată o parte din clădirea conacului FOTO: Florina Pop
Ce vrea să facă acolo
Înainte de Canada, Sorin Rizeanu a locuit şi în SUA. „Am remuşcarea că nu am lăsat ceva în urmă“, mărturiseşte motivul pentru care a cumpărat conacul. Recunoaşte că locul are ceva aparte cu care rezonează, mai ales că are şi o poveste în spate.
Conacul a fost ridicat în 1937 de Ioan Noica, vărul filosofului, iar fostul proprietar, Radu Noica, a copilărit acolo. În documentarea sa despre istoria locului, Sorin a aflat că în acel conac a locuit o vreme filosoful şi că din căsuţa de lângă conac a fost arestat Ioan Noica alături de un alt boier, Racoltă.
Văzând sătenii din Beiu că Sorin e pus pe fapte mari, au început să nu-l mai privească cu reticenţa de la început. Aşa a aflat de la bătrânii din zonă diverse istorioare care-l au în prim-plan pe cei din familia Noica. Pe profesor l-a surprins când sătenii i-au zis cu nume cine a furat de la conac. Aşa a aflat că ţăranii cei mai sărmani din sat, probabil puşi de comunişti, au jefuit casa, luând obloanele, grânele, lucruri din casă, animale, tot. „Asta mi se părea interesant că ştiau cum îi cheamă şi unde stau“, povesteşte amuzat noul proprietar.
O altă întâmplare cu tâlc a fost întâlnirea cu un bătrân care i-a zis: „Aici să faceţi frumos!“. „Dacă fac ceva, fac ceva pentru ei“, adaugă Sorin.
Sorin Rizeanu are planuri mair pentri conac FOTO: Florina Pop
Idei pentru conac
Sunt mai multe idei pe care le are în gând după ce reabilitează spaţiul, pentru care are nevoie de numeroase aprobări de la Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Teleorman şi primăria locală. Are nevoie şi de un arhitect specializat pe reabilitat clădiri monumente istorice, ceea ce în Teleorman nu a găsit. Îi trebuie şi o firmă specializată în acelaşi domeniu. De curând a preluat o asociaţie şi o firmă ca să aplice la fonduri europene.
Prima idee: loc de evenimente pentru nunţi, botezuri. Apoi s-a gândit la un centru pentru tinerii care pică BAC-ul, care să vină acolo la meditaţii în perioada verii, apoi la un centru pentru bătrâni cu servicii la domiciliu. În ianuarie s-a întâlnit şi cu coordonatorii unor parcuri de aventură. Pe hectarele din jurul conacului avea în plan să facă un fel de fermă de fructe unde lumea să vină cu coşul şi să le culeagă pe un preţ mai mic decât cel de la piaţă.
Sorin Rizeanu nu ştie exact care dintre idei e cea câştigătoare, dar şi-a luat un an sabatic de la lucru şi lucrează la proiectul său.
Un stejar de 300 de ani aflat lângă conac FOTO: Florina Pop
Mai puteţi citi:
Nu este judeţ din România pe care să nu-l fi vizitat. Nu este ţară din UE în care să nu fi trăit o experienţă aparte. Împătimitul pentru care călătoria a devenit un stil de viaţă se numeşte Cristian Popescu, e din Teleorman, iar 2018 i-a adus aventuri în peste 15 ţări, pe care le împărtăşeşte pe blogul personal celor care vor să le viziteze.
Mereu în mişcare şi cu zâmbetul pe buze, Marius Pancu e nelipsit de la întrecerile sportive din ţară. Aleargă în scopuri caritabile fie pe cărări de munte, traversând peisaje de poveste, fie în oraşe, pe asfalt. Deşi are o operaţie mai veche la un genunchi, tânărul se încăpâţânează să-şi doneze paşii pentru copiii bolnavi de cancer.
Se încarcă comentariile...
