FOTO Dragnea a adus chinezii în Teleorman ca să îndeplinească visul lui Ceauşescu: hidrocentrala de la Seaca

Însoţit de ministrul Economiei, Constantin Niţă, şi trei chinezi, Liviu Dragnea a poposit, astăzi, în mijlocul pustietăţii, la Seaca, pe malul Dunării. Dragnea a venit în Teleorman în ultima zi de campanie electorală pentru a promite ridicarea hidrocentralei despre care se vorbeşte de ani buni. În mijlocul pădurii, Dragnea a ţinut să precizeze că hidrocentrala se va face numai dacă în România nu se întâmplă „altceva”.

Ultimul act al campania electorale derulate în Teleorman s-a jucat, astăzi, în pădurea de la Seaca, pe malul Dunării. Aici a poposit vicepremierul Liviu Dragnea, însoţit de ministrul Economiei, Constantin Niţă şi cei trei chinezi, reprezentanţi ai companiei Huadian Engeneriing.  În mijlocul pădurii a fost amenajat la foc automat un panou de prezentare al viitoarei hidrocentrale prin care Dragnea vrea să îndeplinească un vis pe care l-a avut şi Ceauşescu: independenţa energetică.

”Suntem aici pentru că domnul preşedinte (nr. Yang Yong) este interesat în realizarea împreuna cu noi şi Guvernul Bulgariei  a unei hidrocentrale, aici, în acest loc în care ne aflăm.Este o investiţie majoră pe care o avem în vedere, cu două componente. O componentă de  energie, hidrocentrala, şi a doua componentă o investiţie şi mai mare, realizarea unui dig pentru cele două maluri ale Dunării, de peste 100 de kilometri care ne va rezolva pentru totdeaua problema inundaţiilor, plus că va contribi serios la sistemul de irigaţii”, a explicat Dragnea. 

Preşedintele companiei din China, dispusă să investească în hidrocentrala de la Seaca, a explicat şi el motivul vizitei : ”Suntem o companie de stat, suntem pe locul 500 şi suntem specializaţi pe acest tip de construcţii. Programele noastre sunt atât în Africa, cât şi în Europa şi în ultimii ani suntem interesaţi de proiectele din România. În urma acestei vizite ne dăm seama că sunt foarte mari posibilităţi de dezvoltare în România. În această dimineaţă ne-am întâlnit cu domnul ministru Niţă şi vicepremierul Dragnea şi am semnat proiectul de la Rovinari. Suntem interesaţi ca pe viitor să construit aici o hidrocentrală” a spus preşedintele Yang Yong.

Termen de începere a lucrărilor: vara anului viitor

De la vizita chinezilor pe malul Dunării, până la începerea efectivă a lucrării va mai trece ceva vreme. Tot Dragnea a explicat că, pentru investiţia de două miliarde de euro, cât înseamnă hidrocentrala şi pentru digul care va costa alte trei-patru miliarde, vara anului viitor este cel mai optimist termen pentru începerea lucrărilor. ”Demersurile au început în aprilie, suntem în octombrie, deci practic în cam şase- şapte luni am reuşit să ducem la capăt un proiect care, în mod, normal durează doi trei ani de zile. Eu cred că în primăvara anului următor putem avea toate procedurile reliazare, toti paşii negociaţi , compania realizată şi să putem demara efectiv toate procedurile de avizare şi de certificare. Cred că anul viitor în primăvară-vară putem discuta de începerea efectivă a investiţiei, dacă, Doamne fereşte, nu se întâmplă altceva în România”, a ţinut să spună Dragnea. 

Vise şi promisiuni : independenţa energetică pentru ţară şi locuri de muncă pentru teleormăneni

Independenţa energetică şi creşterea economică sunt cele două mari beneficii pe care le-ar aduce României construcţia hidrocentralei de la Seaca. ”Ne interesează în primul rând două lucruri. Să căpătăm independenţă energetică şi să putem fi furnizori de energie, de asemenea, economia să fie susţinută de o producţie energetică stabilă” a spus Dragnea.

Vicepremierul n-a uitat să spună nici ce beneficii va aduce teleormănenilor hidrocentrala promisă: locuri de muncă şi dezvoltare. ” Pentru zona din Teleorman este o investiţie mare va produce foarte multe locuri de muncă. Va produce dezvoltare pentru multe companii din zonă. De asemenea, va genera  dezvoltare foarte mare a infrastructurii de transport atât rutiere cât şi de cale ferată”.

Două miliarde de euro pentru hidrocentrală şi alte patru pentru digul de pe Dunăre

Costul ridicării hidrocentralei în colaborare cu Guvernul Bulgar este de două miliarde de euro . ”Investiţia în energie este vorba de aproximativ un miliard de euro pe partea română, un miliard de euro pe partea bulgărească. Dacă vom stabili să facem şi acest dig foarte mare, discutăm de încă trei-patru miliarde de euro. Ar fi o investiţie foarte mare”, a mai spus Dragnea. Potrivit acestuia, pentru construcţia hidrocentralei, compania chineză are resurse proprii.

Istoria hidrocentralei din Teleorman , de la Ceauşescu la Dragnea 

Ceauşescu a visat să contruiască la Seaca, localitatea de pe malul Dunării, hidrocentrala Turnu-Belene, în colaborare cu bulgarii. Pe bucata de pământ de aproape 300 de hectare, situată la  5 kilometri de graniţa cu Bulgaria s-au pus, în urmă cu 36 de ani, bazele unui oraş despre care puţini îşi mai amintesc.   În 1978, primul tovarăş al ţării bătea palma pe malul Dunării cu preşedintele bulgar Jifkov şi făcea primul pas în demararea marelui proiect: hidrocentrala de la Seaca. În scurt timp , Seaca a fost „populată” cu 3.000 de oameni aduşi din toată ţara să pună umărul la construcţia hidrocentralei. Muncitorii aduşi de Ceauşescu au lucrat, pentru început,  la un dig prin care urma să se facă legătura între sat şi insula Belina aflată la câţiva kilometri. În paralel cu lucrările la hidrocentrală, la marginea satului Seaca se punea bazele unui oraş. După barăcile muncitorilor care păreau case din carton, aşezarea a fost botezată la vremea respectivă Oraşul din carton. 

Prin 1983 lucările s-au sistat, din cauza unor neînţelegi cu bulgarii. În 1986 , lucrările s-au reluat şi Ceauşescu şi-a continuat visul.

În decembrie 1989, comunismul a căzut, Ceauşescu a murit şi o dată cu el s-a dus şi visul construirii unei hidrocentrale la Seaca.

Record de panglici tăiate

Proiectul legat de construirea unei hidrocentrale în  Teleorman a fost folosit de  toţi cei care s-au perindat pe la guvernare,  în ultimii 20 de ani,  ca şi promisiune în platformele program cu care au câştigat alegerile . În vremea Guvernului Năstase, s-a decis ca vestita hidrocentrală din Teleorman să se mute la Islaz, o altă localitate din Teleorman, situată la Dunăre. Primul care a tăiat panglica hidrocentralei de la Islaz a fost Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, în 2002. O panglică tăiată cu fast pe un teren plin cu bălării. La vremea respectivă, proiectul era estimat la  125 de  milioane de euro. După mai multe licitaţii eşuate probleme cu expropierile şi tărăgănări în obţinerea autorizaţiilor, proiectul a fost abandonat.   În 2009, Emil Boc a venit şi el la Islaz şi a mai tăiat o panglică.

Tot cu fast şi tot pe un teren cu bălării. Valoarea proiectului crescuse între timp până la 315 milioane de euro. Ministerul Mediului a descoperit ulterior, la Islaz,  două specii de păsări rare şi, din cauza cormoranilor protejaţi, proiectul de la Islaz s-a sistat înainte de a demara efectiv.    Hidrocentrala din Teleorman a fost adusă din nou în discuţie în campania electorală din 2012. Victor Ponta, la braţ cu Liviu Dragnea, poposiţi în campanie electorală în judeţ, promiteau teleormănenilor reluarea proiectului.

După alegerile din 2012 , despre hidrocentrală a mai vorbit doar Liviu Dragnea , cel care a anunţat revenirea la locaţia iniţială de la Seaca. Cu prilejul ultimei sale vizite oficiale în judeţ, vicepremierul promitea : ” ”Am avut două opţiuni, peste Olt, la Islaz sau peste Dunăre, la Seaca în colaborare cu bulgarii.  Personal optez pentru a doua variantă. Asta ar înseamna şi construirea unui pod peste Dunăre. Suntem în discuţii cu partenerii bulgari. Am discutat deja şi cu două companii mari care ar putea să efectueze lucrarea. Fac precizarea că nu pot fi făcute amândouă”

Pe fostul amplasament a lui Ceauşescu  se vrea un aquapark

La doar două luni de la declaraţia dată de vicepremier ul Dragnea, referitoare la reluarea lucrărilor  hidrocentralei de la Seaca, la Guvern,  s-au croit alte planuri pentru localitatea cu nume predestinat. Şi, uite aşa s-a ajuns de la hidrocentrală,  la zonă turistică. Printr-o hotărâre de Guvern aprobată la data de 27 noiembrie 2013 suprafeţele pe care Ceauşescu a construit oraşul de carton şi cele pe care Dragnea promitea continuarea lucrărilor trec din administrarea Apelor Române în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Potrivit documentului , au trecut în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman : insula Belina (teren -2.103.885 mp, suprafaţă construită C1- dig şi parapet - 9.910 mp, suprafaţă construită C2- parapet -403 mp, suprafaţă construită C3 - dig şi parapet -18.411 mp) şi Braţul  Pavel (lungime – 4.587 m, suprafaţă teren-1.368.773 mp, suprafaţă construită C1-dig -3.928 mp, suprafaţă construită C2 - dig - 655 mp, suprafaţă construită C3 - dig 3.629 mp).În aceeaşi hotărâre se explică şi motivul ”mişcării”. Aici se va amenaja un complex turistic, sportiv şi de agrement "Dunăre-Belina-Seaca" cu tabără de vară pentru elevi, tabără de creaţie (pictură şi sculptură) , complex sportiv pentru canotaj, volei, baschet, handbal, fotbal, pescuit sportiv, tenis, complex turistic -hotel, căsuţe, bazine de înot, pensiuni, pistă de biciclete Seaca -Turnu Măgurele, port pentru ambarcaţiuni uşoare şi de croazieră, aquapark, drumuri de acces şi infrastructură rutieră, zonă de plajă.  

Noua locaţie este alta 

Proiectul prezentat de Dragnea, astăzi, prevede construcţia unei hidrocentrale tot la Seaca, dar nu pe  amplasamentul unde a făcut Ceauşescu primele demersuri, ci într-o zonă din apropiere, situată în amonte. Vicepremierul a precizat că în urma unor studii s-a considerat că, mai nou, aceasta, ar fi cea mai potrivită locaţie.