Doliu în comuna Buzescu. Bulibaşa Marian Grânea a murit
0Bulibaşa din Buzescu, Marian Grânea, a murit în această dimineaţă din cauza unor probleme de sănătate. Acesta era liderul romilor din Buzescu de foarte mulţi ani, dar şi un bun prieten al regelui autoproclamat al romilor, Florin Cioabă.
Doliu în Buzescu. Bulibaşa Marian Grânea a încetat din viaţă în această dimineaţă. El avea 75 de ani şi suferea de diabet. Pentru comunitatea de romi din comuna Buzescu urmează trei zile de doliu. Liderul romilor din Buzescu era foarte bun prieten al regelui autoproclamat al romilor, Florin Cioabă.
Comuna Buzescu a devenit celebră după ce mai mulţi rromi înstăriţi şi-au ridicat adevărate ”blocuri” de locuit chiar pe marginea Drumului European 70, cel care face legătura între Bucureşti - Alexandria şi Caracal.
La intrarea în comună se găseşte una dintre cele mai renumite case din ţară, cea a lui Dan Finuţu. ”Casa” seamănă izbitor de mult cu Judecătoria din Caracal. Are totuşi câteva ”mici modificări”. Dacă pe faţada clădirii originale scrie „Judecătorie”, fostul fin a lui Bercea Mondialu din Slatina a scris „Dan Finuţu - 2003”.
Se spune că Dan Finuţu şi-a ridicat vila după ce instanţa din Caracal a fost singura care l-a condamnat, cu mai mulţi ani în urmă. Drept urmare, Dan Finuţu s-a lăudat în faţa judecătorilor că-şi va face la el acasă o copie exactă a judecătoriei, în care va locui. Dan Finuţu şi-a pierdut viaţa anul trecut, într-un accident de circulaţie.
Majoritatea rromilor din comună se bucură de averi ce constau în propriile lor locuinţe, aurul pe care îl deţin şi sume consistente în valută. Cu toate acestea, mare parte dintre vilele rromilor nici măcar nu sunt branşate la apă sau la sistemul de canalizare al comunei, motiv pentru aceştia se spală la lighean sau să folosească privata din fundul curţii.
Comuna este cunoscută chiar şi pe plan mondial. Ultimul mare reportaj în zonă a fost realizat de cei de la National Geographic.
Influenţele ţigăneşti se văd şi în biserica din sat. Aceasta este considerată monument istoric din clasa A, veche din 1860, cu picturile realizate de Theodor Aman, fiind totodată şi singura biserică din România cu patru uşi, în fiecare punct cardinal câte una.
Cu toate acestea, după ce rromii au început să simtă gustul banului şi al puterii au început să se teamă şi de puterea lui Dumnezeu, motiv pentru care au făcut donaţii pentru biserică. Preotul le-a acceptat, iar acum biserica ”poartă” câte o părticică de gresie din fiecare vilă care s-a ridicat în comună, iar pe majoritatea candelabrelor sunt gravate numele celor mai cunoscuţi rromi din comună.
Pe aceeaşi temă:
Liberalii regretă moartea lui Cioabă, „o personalitate marcantă a comunităţii rome“
Se încarcă comentariile...
