De la plebiscit la referendum. De câte ori au fost chemaţi românii să-şi spună voinţa şi pentru ce subiecte

De la plebiscit la referendum. De câte ori au fost chemaţi românii să-şi spună voinţa şi pentru ce subiecte

Foto Arhivă

De-a lungul istoriei, românii au fost chemaţi la referendum de 13 ori. Primul plebiscit s-a desfăşurat în timpul domniei lui Cuza. Românii şi-au spus atunci părerea despre înfiinţarea Senatului şi, în urma votului popular, s-a decis adoptarea parlamentului bicameral. Referendumuri s-au organizat şi în vremea lui Carol, Antonescu şi Ceauşescu.

De-a lungul istoriei, românii au fost chemaţi la referendum de 13 ori. Înainte de referendum a fost plebiscitul. Aşa se numea în urmă cu mai bine de un secol procesul de consultare directă a cetăţenilor în legătură cu un text de lege de o importanţă deosebită sau în legătură cu o situaţie de importanţă naţională. Pentru prima dată în istoria românilor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a apelat la voinţa poporului pentru stabilirea unei chestiuni de importanţă naţională.
 
Între 10 şi 14 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza a convocat plebiscitul prin care s-a aprobat documentul ”Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris”, care stabilea înfiinţarea Senatului. Parlamentul unicameral funcţiona în România după Regulamentul organic din 1831. În urma primului referendum organizat în România, s-a creat sistemul de parlament bicameral, sistem în care puterea legiuitoare se exercita în mod colectiv de către domn, Camera Inferioară- Adunarea Electivă şi Senatul numit Corp Ponderator.
 
După domnia lui Cuza, românii au fost chemaţi pentru a doua oară la plebiscit pentru a-şi spune părerea în legătură cu cel care avea să conducă ţara. Se întâmpla în 1866. După abdicarea lui Cuza, în februarie 1866, s-a format locotenenţa domnească din care făceau parte Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu şi colonelul N. Haralambie. Cei trei urmau să-l aleagă pe cel care va conduce România. 
 
Prima propunere i-a fost făcută lui Filip de Flandra, însă acesta a refuzat. Locotenenţa l-a propus atunci pe neamţul Carol Ludovic de Hohenzollern pentru a deveni domn al Ţărilor Române. Naţiunea chemată la plebiscit, în 2-8 aprilie 1866, şi-a spus părerea şi Carol a devenit domn şi, mai apoi, rege al României.
 
 
Dictatura regală ”aleasă” prin plebiscitul din 1939
 
La inţiativa lui Carol al II-lea, în 1939, românii au fost chemaţi pentru a treia oară la referendum. Plebiscitul prin care s-a aprobat Constituţia României a fost organizat în data de 24 februarie 1938. Astfel a fost adoptată Constituţia Caroliană şi abrogată Constituţia din 1923. Deşi noua constituţie propusă de rege le aducea românilor dictatura regală, statisticile arată că doar 0,13% dintre participanţii la plebiscit s-au opus ideii regelui. 
 
Constituţia de la 1938 critica regimul de partide şi concentra puterile politice în mâna regelui, care dobândea astfel prerogative mult mai mari. Noua Constituţie a României, adoptată în urma votului popular, a fost promulgată la data de 27 februarie 1938. După adoptare, în România s-a instalat dictatura regală. Primarii şi prefecţii au devenit oamenii regelui şi erau numiţi pe scară ierarhică. Carol a decis formarea instituţiei „Straja Ţării”, din care făceau parte copii şi tineri şi al cărei comandat suprem era regele. Noua Constituţie a adus vremuri grele pentru presa şi partidele politice. Ziarele şi radioul au intrat în slujba regimului, iar orice activitate politică a fost considerată clandestină.

 
Plebiscitele lui Antonescu
 
Generalul Ion Antonescu a chemat românii la plebiscit de două ori, de fiecare dată subiectele constituindu-le teme politice. Primul plebiscit s-a desfăşurat între 2 şi 5 martie 1941 şi a avut ca tema fenomenul legionar. Între 21 şi 23 ianuari avusese loc rebelunea regională, iar Antonescu a chemat românii la vot pentru a-şi spune părerea despre politica internă. 90% dintre votanţi au fost pentru politica Guvernului Antonescu şi au votat împotriva legionarilor. Al doilea plebiscit convocat de Antonescu s-a desfăşurat între 9 şi 16 noiembrie 1941 şi a avut ca temă aprobarea politicii mareşalului Ion Antonescu.
 
Ceauşescu a apelat şi el la voinţa poporului
 
Al şaselea referendum din istoria României s-a desfăşurat în data de 23 noiembrie 1986, în vremea lui Ceauşescu. În urma votului popular s-a decis reducerea cu 5 % a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare în Republica Socialistă România. În anul Revoluţiei din 1989, Ceauşescu a convocat un nou referendum prin care s-a introdus în Constituţia României o clauză care interzicea pe viitor luarea de împrumuturi externe.

Referendumuri după Revoluţie
 
Pe 8 decembrie 1991, românii au fost chemaţi din nou la referendum. În urma votului s-a adoptat noua Constituţie. 77,3% dintre participanţii la vot au fost pentru noua lege. Constituţia din 21 august 1965 a fost abrogată în întregime, începând cu data intrării în vigoare a noii Consitutuţii.
 
În zilele de 18 şi 19 octombrie 2003 românii au fost chemaţi din nou la referendum tot pe tema Constituţiei De data aceasta subiectul a fost revizuirea şi armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene şi cu cele ale NATO. În urma votului s-a decis, printre alte schimbări, şi stabilirea mandatului preşedintelui ţării la cinci ani faţă de patru ani cât era până atunci şi introducerea prevederii potrivit căreia preşedintele nu îl poate revoca pe primul ministru.
 
Două referendumuri în acelaşi an
 
Pe 19 mai 2007, românii au mers la vot să răspună ”Da” sau ”Nu” la întrebarea legată de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. S-au prezentat la vot 44,45% din cetăţenii cu drept de vot, 74,48% dintre ei spunând ”NU” demiterii preşedintelui.
 
În acelaşi an, pe 25 octombrie 2007, românii au fost chemaţi la referendum să răspună la întrebarea: "Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, în baza unui scrutin majoritar în două tururi?". Prezenţa la vot în toată ţara a fost de doar 26,51 %. Deşi peste 80% dintre votanţi au răspuns ”DA”, referendumul nu a fost validat din cauza prezenţei prea mici, sub jumătate plus unu cât prevedea legea. 
 
Pe 22 noiembrie 2009 românii au fost chemaţi, din nou, la referendum pentru trecerea de la parlamentul bicameral cu 137 de senatori şi 334 deputaţi la un parlament unicameral cu cel mult  300 de deputaţi. Prezenţa a fost de 50,95%. 77,78% dintre alegători au răspuns ”DA ”pentru trecerea la un Parlament unicameral. Referendumul a fost validat.
 
La cel mai recent referendum, cel din 29 iulie 2012, subiectul a fost suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. 87% dintre alegători s-au pronunţat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pentru că la urne s-au prezentat însă doar 46,24% dintre alegători, referendumului nu a fost validat de Curtea Constituţională.
Românii ar putea merge şi în 2017 la un nou referendum, al 14-lea din istorie, chemaţi de data aceasta de preşedintele Klaus Iohannis pentru a-şi spune părerea despre ordonanţele graţierii şi amnistiei propuse de PSD.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: