Cine a fost autorul celei mai mari escrocherii înregistrate în comunism. Povestea din spatele celebrului film românesc „Secretul lui Bachus“
0
Gheorghe Ştefănescu, gestionarul unui depozit de băuturi alcoolice, a fost autorul celei mai mari escrocherii înregistrate în regimul comunist. Vreme de opt ani, a falsificat alcool şi a creat o reţea mafiotă uriaşă. A prejudiciat statul cu 10 milioane de lei. Comuniştii l-au condamnat la moarte.
În perioada regimului comunist, infracţiunile de natură economică, fraudele şi daunele produse avutului obştesc erau considerate la fel de grave precum crimele, iar autorii erau pedepsiţi cu moartea.
Cea mai mare escrocherie financiară din vremea lui Ceauşescu se leagă de numele lui Gheorghe Ştefănescu, un gestionar de băuturi alcoolice din Bucureşti care a reuşit, în opt ani, să dezvolte o imensă reţea mafiotă şi să păcălească statul cu sume fabuloase vânzând băuturi falsificate.
Numele lui Gheorghe Ştefănescu este mai puţin cunoscut românilor de rând. El a fost însă adevăratul Bachus, personajul principal al filmului ”Secretul lui Bachus”, inspirat din povestea cu iz mafiot din vremea comunistă.
Vin de 7 lei litrul, vândut cu 9 lei
Gheorge Ştefănescu era, la începutul anilor '70, un simplu gestionar de băuturi alcoolice al unui magazin situat în capitală, pe strada Griviţei. Escrocheria iniţială a constat în ”botezarea” băuturilor. Gestionarul, care aducea fraudulos cantităţi importante de vin din Vrancea, amesteca băuturi de calitate inferioară, foarte ieftine, cu băuturi de calitate superioră şi vindea produsul finit la preţul băuturii scumpe. La un amestec de vin de 7 lei litrul cu vin mai scump, de 9 lei litrul, produsul finit era vândut cu preţul cel mai mari.
Aceeaşi reţetă a fost folosită de gestionar cu succes şi la rachiu. De la ”cupajarea” băuturilor ieftine cu cele scumpe, Ştefănescu a avansat în timp escrocheria la amestescul vinului cu chimicale. Ani în şir depozitul lui Ştefănescu a vândut alcool ieftin la preţ mare, fără ca nimeni să bănuiască ceva. Ştefănescu lucra direct cu podgoria de la Coteşti, unde producţia era raportată ca fiind micşorată de calamităţi inventate.
Circuitul escrocherei, construit de Ştefănescu de-a lungul celor opt ani, includea nu doar băutură falsificată, ci şi acte de gestiune false. Băutura era botezată cu alcool etilic furat cu acte în regulă de la întreprinderile Biofarm si Policolor. Ştefănescu şi-a câştigat complici în cele mai importante poziţii, dând şpagă bijuterii de aur.
Prejudiciu de 10 milioane de lei
În timp, gestionarul a dezvoltat o întreagă reţea mafiotă în care au fost implicaţi oameni cu funcţii înalte, conducători de instituţii şi negustori de magazine care puneau în circulaţie băutura măsluită în depozitul din Bucureşti. Ancheta finală a scos la iveală faptul că în reţeaua lui Gheorghe Ştefănescu fuseseră implicaţi şi miliţieni şi activişti de partid. Se spune că, de alungul celor opt ani de afacere necurată, Ştefănescu ar fi procesat 280 de tone de produse alcoolice, adică aproximativ 28 de cisterne. Prejudiciul adus statului român s-a ridicat la 10 milioane de lei. În perioada 1971–1978, conform estimărilor prezentate de presa comunistă, peste 400.000 de litri de vin au fost introduşi ilegal în circuitul dezvoltat de Ştefănescu.
Cum a fost prins
Ani de zile, toate instituţiile care au verificat depozitul lui Ştefănescu l-au găsit pe gestionar cu actele în regulă. Pe seama prinderii lui s-au creat o serie de legende, S-a spus că a ajuns pe mâna legii după ce a vândut vin falsificat unui securist. Legenda spune că un ofiţer de Securitate ar fi cumpărat vin de la Ştefănescu pentru nunta fetei sale. Nunta s-a amânat, iar vinul de la Ştefănescu s-a stricat după ce a stat o săptămână în damigene. Aşa ar fi ajuns oamenii legii la depozitul din Bucureşti. Povestea securistului care a cumpărat vin falsificat ţine însă doar de folclor. În realitate, Ştefănescu a fost prins cumpărând aur de la bişniţari. Afaceristul cumpăra cantităţi impresionante de aur pe care îl folosea pe post de mită pentru protecţia şi bunul mers al afacerii sale. Ştefănescu a fost arestat în 1978, în urma unui flagrant , în timp ce cumpăra aur de la un bişniţar. Flagrantul a fost organizat în apropierea depozitului de băuturi. Afaceristul a fost prins fix în momentul în care cumpăra câteva lănţişoare de aur. Ceea ce anchetatorii au găsit la el acasă şi la depzitul de băuturi a scos la iveală schema infracţională pe care Ştefănescu o dirijase vreme de opt ani.
În urma percheziţiei efectuate la el acasă , anchetatorii au găsit o cantitate mare de aur şi un milion de lei, o sumă imensă pentru acea vreme. Afaceristului i-au fost confiscate peste 19 kilograme de bijuterii din aur si pietre pretioase.
Peste 280 de persoane anchetate în dosarul Vinului
Afaceristul Gheorghe Ştefănescu a fost arestat în 1978. Procesul său, în care au fost implicate nume grele, inclusiv de miliţieni şi activişti de partid a durat trei ani. Cazul „Bachus” a declanşat o adevărată furtună în România, 284 de persoane fiind cercetate şi închise la finalizarea anchetei
Numele lui Ştefănescu a apărut în zece dosare penale în care a avut calitatea de făptaş. În alte câteva dosare a fost implicat drept complice. La finalizarea cercetarii penale, anchetatorii au stabilit ca Stefanescu a adus statului un prejudiciu total de peste 10 milioane de lei. În procesul judecat la Tribunalul Bucuresti, sentinţa finală-pedeapsa cu moartea- s-a dat pe 28 aprilie 1980. Ştefănescu a facut recurs.
În iulie 1981, instanta suprema a mentinut condamnarea la moarte decisa de Tribunalul Bucuresti. În dosarul 546/ 1980 se arată: „Sfidând cu luciditate pe cei din jur, element afacerist, avid după câştiguri nemuncite, dornic de înavuţire şi trai uşor, inculpatul Ştefănescu Gheorghe, încălcând cu cinism şi premeditare legile ţării, a sustras treptat din avutul celor ce muncesc sume mari de bani, încercând prin aceasta să slăbească eforturile pentru consolidarea şi dezvoltarea societăţii socialiste. Acţionând fără jenă, pentru organizarea marilor afaceri şi ascunzând averi mari, manifestându-se ca un capitalist, care nu are nimic în comun cu societatea noastră, urmează ca instanţa, pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, pentru avuţia ţării, să aplice inculpatului Ştefănescu Gheorghe pedeapsa cu moartea şi confiscarea averii“. Pe 4 decembrie 1981, Ştefănescu a fost executat la Jilava.
Personaj de film
Afaceristul considerat singurul mafiot adevărat din vremea lui Ceauşescu a inspirat celebrul film "Secretul lui Bachus". Filmul prezenta marirea si decaderea unui personaj numit nea Puiu Bumbescu , care seamănă cu personajul de inpiraţie. Lui Ştefănescu, în timpul vieţii, nu i s-a spus niciodată Bachus. Apropiaţii lui Şefănescu îi spuneau „nea Gică“.Ca şi personajul din film, în ciuda faptului că a strâns averi înşelând statul, Gheorghe Ştefănescu a avut un stil de viaţă foarte modest.
Se încarcă comentariile...
