Cea mai deşteaptă nevastă de domnitor. Povestea Doamnei Elina, soţia lui Matei Basarab, a condus singură Ţara Românească în vremuri tulburi

Cea mai deşteaptă nevastă de domnitor. Povestea Doamnei Elina, soţia lui Matei Basarab, a condus singură Ţara Românească în vremuri tulburi

Doamna Elina, soţia domnitorului Matei Basarab, a rămas în istorie ca patroana literaturii româneşti. Nicolae Iorga este cel care a numit-o astfel pe cea mai cultivată şi erudită doamnă a Ţării Româneşti, într-un articol apărut în 1932 şi numit chiar ,,Doamna Elina a Ţării Româneşti ca patroană literară”. Destinul Elinei Basarab a fost legat, vreme de patru decenii, de domnitorul Matei Basarab, cu care s-a căsătorit când avea doar 14 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

S-a născut în 1598, fiind fiica postelnicului Radu Năsturel şi a doamnei Calea Calomfirescu. Cronicarii consemnează faptul că cea care avea să-i stea alături lui Matei Basarab vreme de 40 de ani a avut parte, în copilărie, de o educaţie aleasă. ”Elina îşi petrecu copilăria în Hierăşti, unde tatăl ei clădise o casă de ţară care nu mai era casă, ci palat. Crescută într-un mediu luxos, cu educaţie aleasă, părinţii au căutat să o mărite cu un om demn de ea”, scrie C. Gane în portretul făcut Elinei Basarab, în cartea ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.
 
Doamna Elina a crescut într-un mediu iubitor de cultură şi artă. A învăţat slavona şi greaca, a fost pasionată de literatură, artă şi istorie. Fratele ei a fost Udrişte Năsturel, primul cărturar român al secolului al XVII-lea şi primul scriitor în limba română.
 
Elina s-a măritat la 14 ani. ”În 1612, la vârsta de 14 ani, o şi măritară cu Aga Matei, boierul din Brâncoveni, în vinele căruia curgea sângele lui Matei Basarab. Cu toate că între noii căsătoriţi era o deosebire de 19 ani, ei se înţeleseră şi se iubiră. Au dus în boierie un trai de oameni înţelegători a tot ce e românesc, el, patriot luptător împotriva elementului străin, ea, liniştită culegătoare de datini, ocrotitoarea bisericii, a literaturii şi a artei”, mai scrie C. Gane.
 
A condus Ţara Românească, în absenţa soţului său
 
Când Matei Basarab a plecat la turci ca să obţină confirmarea domniei, frâiele ţării au rămas în mâna doamnei Elina. Erudita doamnă s-a dovedit a fi astfel şi un bun politician. ”Când în 1632, soţul ei plecă la Constantinopol să ceară de la Poartă confirmarea domniei, iar ea rămase singură la Bucureşti să ducă trebile ţării, regenta se dezvălui deodată o bună politiciană. Printre încurcăturile delicatei situaţii a unei domnii neconfirmate, ea a ştiut să se strecoare cu dibăcie”, mai spune istoricul în ” Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.
 
Devenită doamnă a Ţării Româneşti, a rămas alături de soţul ei 40 de ani. Mari iubitori de biserici au construit împreună 46 de lăcaşe de cult, printre care se numără mănăstirile Arnota, Căldăruşani, Sadova, Măxineni, Cornăţel, schiturile Bărbăteşti, Dâmboviţa, Pinul, Buzăul, Catedrala Episcopală din Râmnic şi bisericile ”Sfinţii Apostoli”, Sărindar din Bucureşti, ”Sfântul Dumitru” din Craiova, ”Sfinţii împăraţi” şi ”Sfântul Nicolae Androneşti” din Târgovişte, ”Sfinţii Apostoli” din Ploieşti.
 
”Ce făcuse ca jupăneasă a făcut şi ca doamnă, însă cu mai mult spor. La Fierăşti şi la Negoieşti clădi două frumoase biserici. Ţesea, împletea, broda şi pentru a culege cele mai frumoas emodele, scris şi prin vecini”, mai spune istoricul C. Gane.
 
Împreuna cu fratele ei, Udrişte Nasturel, a contribuit la introducerea tiparul în Ţara Românească. Tot doamnei Elina i se datorează apariţia celor trei tipografii din Ţara Românească de la  mănăstirile Govora, Câmpulung si Dealu.
 
L-a ajutat pe frateie ei cărturar să scrie şi să traducă şi a susţinut financiar apariţia cărţilor în Ţara Românească.  Împreuna cu Udrişte Năsturel a tradus cartea “Urmarea lui Hristos” scrisă de  Thomas de Kempis , din limba latină în limba slavonă. Cartea a apărut la data 15 aprilie 1647, iar prefaţa  a fost semnată de ,,Doamnei Elena, stapana Ungrovlahiei, soţia prealuminatului domn şi voievod Io Matei Basarab“.

Mamă nefericită
 
”Înţeleapta doamnă Elina”, aşa cum a fost supranumită de cronicarii vremii, a  fost o mamă fără noroc. Singurul ei fiu, Matei a murit de mic. În amintirea fiului ei,  şi-a botezat nepotul, pe fiul lui Udrişte Năsturel,  Mateiaş şi l-a înfiat, crescându-l ca pe propriul ei copil. Mateiaş, copilul înfiat a fost privit ca moştenitorul tronului lui Matei Basarb. A murit şi el la doar 17 ani, în 1643. Doamna Elina nu a avut niciodată alţi copii.
 
A murit în 1653
 
Elina Basarab a murit de inimă în 1653  şi a fost înmormântată lângă fiul ei, Mateiaş, mort prematur. Matei Basarb a cerut ca pe piata funerară să se amintească lunga convieţuire avută împreună. 
” Pe piatra ei de mormânt în biserica în Biserica Domnească a Târgoviştei a pus să i se sape înduioşătoarele cuvinte, că au trăit împreuna de două ori douăzeci de ani”, scrie  istoricul C Gane.
 
Un an mai târziu a murit bonav şi domnitorul Matei Basarab, fiind înmormântat lângă soţia sa. Mormintele domneşti au fost pângărite de turci când aceştia au atacat Ţara Românească, la scurt timp după moartea domnitorului,  iar  trupurile celor doi au fost strămutate, în 1655, la Arnota.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: