Bărbatul care vrea să fie liderul românilor din diaspora e din Teleorman. „Conducerea de Bucureşti ar trebui să se pensioneze. Habar n-au ce e în lume“

Bărbatul care vrea să fie liderul românilor din diaspora e din Teleorman. „Conducerea de Bucureşti ar trebui să se pensioneze. Habar n-au ce e în lume“

Emanuel Cioacă  FOTO: arhivă personală

Investiţia în educaţie şi diaspora sunt singurele soluţii care ar putea schimba România, crede Emanuel Cioacă, preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni. Are 40 de ani, e originar din judeţul din care provin mulţi dintre guvernanţii ţării, însă are cu totul alte vederi. Deşi Federaţia nu are nici o lună de la înfiinţare, mai multe partide politice din România i-au dat deja târcoale.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Conducerea pe care o avem la Bucureşti, în prezent, ar trebui să se pensioneze pentru că majoritatea habar n-are ce se întâmplă în lumea asta“, afirmă Emanuel Cioacă preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni.

Când zice conducere se referă la toate partidele politice. Spune că nu a văzut nimic concret din nicio parte. „Fonduri europene sunt destule. Pur şi simplu nu-s în stare să le acceseze, ceea ce e strigător la cer. Toate ţările au o infrastructură de invidiat, iar noi nu suntem în stare să facem două autostrăzi ca lumea“, adaugă acesta.

Emanuel Cioacă are 40 de ani şi locuieşte în Londra, unde e CEO la o companie de IT pe care a înfiinţat-o şi director de Marketing la UK School Business and Computing, un colegiu britanic creat de el şi de alte două persoane din Republica Moldova.

În cei 15 ani petrecuţi în Spania şi Norvegia a văzut cu ochii săi cum trăiesc românii din diaspora. „Românii de pretutindeni, în primul rând, au nevoie de unitate, de o imagine mult mai bună, de reprezentativitate“, consideră acesta. 

Avea 23 de ani când a plecat din Alexandria, judeţul Teleorman. Avea un atelier de tâmplărie din care trăia bine, dar, ambiţios din fire, îşi dorea şi mai bine. În Spania a creat o firmă de construcţii. După 10 ani a plecat la Oslo, unde a pus bazele unei alte firme, tot în construcţii. Acolo a decis să se implice şi comunitatea românilor. A fost ales preşedintele Asociaţiei Românilor din Norvegia, calitate în care a redactat o scrisoare către Parlamentul norvegian prin care solicita rezolvarea cât mai urgentă a cazului Bodnariu.

De doi ani locuieşte în Londra şi se implică în comunitatea română de acolo.

„Din afară văd că România este condusă foarte prost“

Emanuel Cioacă spune că este la curent cu tot ce se întâmplă în ţară şi citeşte ce se scrie. Mărturiseşte că de la Revoluţie nu s-a schimbat mare lucru şi că România este cu cel puţin 20 de ani în urmă faţă de ţările occidentale. „Din afară văd că România este condusă foarte prost“, consideră acesta.

În opinia sa, ţara natală este cea mai avută din Europa din prisma bogăţiilor naturale şi a resurselor umane, dar îi lipseşte infrastructura. „Nu avem o conducere de calitate“, adaugă el. Dă exemplul Spaniei, unde a parcurs 1.200 de kilometri în 4-5 ore. „În România îmi trebuie vreo două zile să fac asta“, completează Cioacă.

E convins că atunci când premierul unui stat, preşedintele şi parlamentarii îşi fac datoria, toată lumea e mulţumită. Are în minte exemplul Norvegiei.

„Dar dacă tu te uiţi numai la buzunarul tău, normal că lumea te judecă şi te tratează cum te tratează. (…) Cred că singura soluţie pentru România e să investim în educaţia tinerilor. Şi diaspora. Ei au o altă mentalitate şi au cu ce să compare şi pot să vină acasă şi să facă lucruri extraordinare. Doar trebuie să fie lăsaţi“, afirmă Emanuel Cioacă.

Crede că românilor le mai lipseşte ceva: patriotismul. „Dacă mergeţi în Norvegia pe 17 mai, când este ziua Norvegiei, o să rămâneţi afiş. De la cel mai mic copil până la cei de 70-80 de ani, toţi sunt cu steagul în mână. Până nu o să ajungem să avem naţionalismul ăsta în sânge, să ajungem să ne iubim ţara într-adevăr, cu pasiune, n-avem cum să mergem înainte. Şi asta pleacă de la educaţie“, mărturiseşte românul.

E conştient că unele măsuri luate de guvernanţii români lovesc în diaspora. „Au tot interesul să lovească în diaspora pentru că ei ştiu că dacă diaspora se uneşte şi merge la vot şi se implică în politică, automat ei vor pierde. N-au niciun interes ca noi să fim uniţi. De aceea am venit cu această iniţiativă, Federaţia Românilor de Pretutindeni“, explică Emanuel Cioacă.

Federaţia, vocea românilor din diaspora

Prin Federaţie – un ONG cu personalitate juridică înfiinţat pe 25 aprilie, la Bruxelles - vrea să-i ajute cu lucruri concrete pe semenii din diaspora. Când spune lucruri concrete se referă la informaţii despre obţinerea permisului de şedere, numărul pentru taxe salariale, cursuri de limbă, calificări în diferite domenii, înscrierea la medicul de familie.

„Vreau să fiu vocea lor“, afirmă acesta. Are planuri mari. Şi-a propus ca Federaţia să aibă reprezentanţi în fiecare ţară unde trăiesc români, dar şi în aproape toate judeţele din România. Din asociaţia în fruntea căreia se află fac deja parte câteva asociaţii ale românilor din Austria, Franta, Belgia, Anglia, Norvegia, Spania, Italia, Germania şi Republica Moldova. „Iar numărul lor este în continuă creştere“, adaugă acesta. Urmăreşte extinderea Federaţiei prin înscrierea de noi membri şi alăturarea de noi asociaţii din Europa şi de pe continente, unde trăiesc români, „astfel încât să putem promova interesele românilor de pretutindeni“.

Întrebat cum vor afla românii din diaspora de existenţa noii structuri, Emanuel Cioacă spune că vestea se va răspândi prin viu grai, dar mai ales prin social media marketing. „Preconizăm înfiinţarea mai multor departamente, printre care şi un departament juridic, în cadrul federaţiei, care să ofere consultanţă juridică românilor în orice litigii“, e unul din gândurile mărturisite de preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni pentru „Adevărul“.

Ca mod de organizare, Federaţia are o Adunarea Generală ca organ de conducere, un Consiliul Director ca organ de administrare şi un cenzorul ca organ de control. Noua structură are şi un Consiliu Director alcătuti din 9 membri: preşedinte, un prim-vicepreşedinte, 5 vicepreşedinţi, un secretar general şi un secretar general adjunct.

În opinia sa, românii au nevoie să fie uniţi şi reprezentanţi în asociaţii, centre culturale, să existe şcoli cu predare în limba română.

„În ultima perioadă, românii şi-au îmbunătăţit imaginea, dar mai avem mult de lucrat la acest aspect şi tocmai aici intervine rolul Federaţiei şi asociaţiilor“, adaugă Cioacă.

Urmăreşte să-i aducă împreună măcar pe 1-2% dintre românii din străinătate şi să facă lucruri concrete pentru ei, dar şi pentru românii rămaşi acasă.

„E foarte important să ne ajutăm ţara noastră. Asta e cel mai important. (…) Soluţia e ca să avem oameni integri la conducere. (…) Ei trebuie să se gândească: măi, dacă vând fabrica asta - dau un exemplu - pe un milion sau pe 10 milioane, şi ea valoarează 100 de milioane sau un miliard, nu e corect pentru că va pierde România. Dacă pierde România, pierdem toţi“, susţine Emanuel Cioacă.

Proiectul prin care guvernanţii vor ca românii din diaspora să justifice sumele de bani trimise acasă mai mari de 2.000 de euro – iniţial, plafonul era de 1.000 de euro – i se pare „o aberaţie“ preşedintelui Federaţiei Românilor de Pretutindeni.

„Cei care merg să muncească în alte ţări, merg cu scopul de a câştiga banii pe care în România nu îi pot câştiga, în ideea de a-şi ajuta familia, în special copiii rămaşi acasă“, explică Emanuel Cioacă. Acei bani primiţi sunt deja impozitaţi.

„Noi mai avem o mare problemă“

Un alt aspect pe care liderul Federaţiei îl scoate în evidenţă este datoria civică a fiecărui român:

„Noi mai avem o mare problemă: nu vrem să mergem la vot. Nu ne interesează şi atunci dacă nu ne interesează să votăm n-ar trebui să ne mire de ce România a ajuns în situaţia în care este“.

Crede în puterea românilor din diaspora şi e convins că expertiza lor şi experienţa lor de viaţă ar putea schimba ţara în bine. Mai crede că românii, şi tinerii se vor întoarce acasă dacă ar exista un cadru legal propice.

„Diaspora e o forţă şi va rămâne. (…) Diaspora este foarte importantă, trebuie doar ascultată fiindcă în diaspora sunt oameni din toate păturile sociale, dar sunt oameni ce au văzut alte culturi, pot să vină cu ceva nou, să implementeze în România“, subliniază Emanuel Cioacă.

Acesta mărturiseşte că a fost deja curtat de mai multe partide politice din România pentru eventuale alianţe: „Nu vreau să dau nume pentru că nu mă interesează. Mai multe partide politice ne dau târcoale ca să ne atragă către ei“, afirmă preşedintele Federaţiei. Le-a transmis că nu e interesat să se afişeze cu niciun partid politic din România.

În schimb, acesta a spus că federaţia va fi deschisă colaborării cu asociaţii, fundaţii, partide politice din afara ţării, mai puţin cele din România. De ce? „Pentru că nu avem cu cine să colaborăm“, susţine Cioacă.

Întrebat dacă şi-ar schimba părerea odată cu apariţia vreunui nou partid politic în România, liderul românilor din diaspora spune: „Cred că la momentul potrivit, dacă vom observa că, într-adevăr, este un partid de calitate, e posibil să-l susţinem“.

Acesta mai adaugă că nu există intenţia transformării Federaţiei în partid politic. „Cea mai mare provocare este să pot să induc românilor aflaţi în afara graniţelor ţării ideea de unitate“, încheie liderul Federaţiei Românilor de Pretutindeni.

 

Mai puteţi citi:

Românul din Teleorman care munceşte 14 ore pe zi în Anglia: „Vrei să faci o schimbare? Dă tu exemplu!“

La 15 ani după ce a plecat din Zimnicea, Adrian Bulibaşa (33 de ani) are o mică afacere în construcţii în Anglia, e căsătorit cu o braziliancă şi, printr-un site dedicat oraşului natal, şi-a propus să schimbe un pic lucrurile.

Povestea românului care refuză să-l ia pe „nu“ în braţe. „Alerg să-mi depăşesc limitele, nu să-i depăşesc pe alţii“

Mereu în mişcare şi cu zâmbetul pe buze, Marius Pancu e nelipsit de la întrecerile sportive din ţară. Aleargă în scopuri caritabile fie pe cărări de munte, traversând peisaje de poveste, fie în oraşe, pe asfalt. Deşi are o operaţie mai veche la un genunchi, tânărul se încăpâţânează să-şi doneze paşii pentru copiii bolnavi de cancer. Duminică, 15 aprilie, a alergat la Cluj.

citeste totul despre: