Ultimele acuzaţii între Gabriel Resources şi România în procesul pentru Roşia Montană. Rolul jucat de Boc şi Ponta

Tribunalul Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, unde se judecă procesul de arbitraj între Gabriel Resources şi Statul Român, a mai parcurs o etapă în cauza cu miză de miliarde de dolari.

Gabriel Resources, compania-mamă a Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, solicită daune în valoare de 4,75 de miliarde de dolari SUA.

Recent, a fost făcut public cel de-al doilea document ulterior audierilor publice ce au avut loc în septembrie 2020. 

Avocaţii României susţin în document că disputa este rezultatul unui proiect minier care nu a reuşit să se materializeze, din cauza eşecurilor proprii ale celor de la Gabriel Resources - şi nu din cauza a ceea ce a făcut sau nu a făcut statul român. 

”Contrar a ceea ce pretind reclamanţii, România nu a blocat sau întârziat proiectul şi nici nu a avut niciun interes să o facă. Părţile erau partenere, iar România avea un puternic interes pentru succesul proiectului”, se susţine în document.

”România a produs dovezi esenţiale cu privire la toate principalele revendicări şi apărări, inclusiv - aşa cum trebuie să fie fără precedent în arbitrajul tratatului de investiţii - de la doi foşti prim-miniştri şi doi foşti miniştri ai economiei. Plângerea reclamanţilor potrivit căreia România nu a prezentat anumite alte persoane ca martori şi speculaţiile lor cu privire la motivele pentru care România nu a făcut acest lucru sunt, prin urmare, nu numai irelevante, ci incorecte. În orice caz, o mare parte din cazul reclamanţilor poate fi respinsă doar prin probe documentare şi nu necesită nicio probă suplimentară a martorilor”, se mai menţionează în documentul prezentat de avocaţii României.

Roşia Montană Foto Adevărul

Cei doi premieri în perioada cărora s-au derulat cele mai importante eveniment legate de proiectul Roşia Montană, Emil Boc (decembrie 2008 – februarie 2012) şi Victor Ponta (mai 2012 – noiembrie 2015), au fost martori ai statului român în procesul de arbitraj. Cei de la Gabriel sunt acuzaţi că ”încearcă judecarea prin ambuscadă, fără a oferi României posibilitatea deplină de a prezenta probe cu privire la această problemă”.

Proiectul implica distrugerea a patru munţi

”Poziţia României cu privire la fapte şi la lege a fost consecventă pe tot parcursul arbitrajului, aşa cum demonstrează o revizuire a pledoariilor sale până la acest brief, inclusiv. Poziţia sa a fost înrădăcinată în probe, inclusiv în probele orale prezentate în şedinţele publice din 2019 şi 2020. În schimb, cazul reclamanţilor s-a schimbat continuu pe măsură ce au căutat noi modalităţi de a-şi prezenta cazul - şi s-a schimbat din nou în Raportul post-audiere. Cea mai recentă reiterare a cazului lor se bazează pe o lectură remarcabil de selectivă a dovezilor şi nu ţine cont de dovezile României, aşa cum se demonstrează în această comunicare”, se mai susţine în document.  

Avocaţii statului roman afirmă că proiectul s-a blocat în primul rând din cauza eşecului RMGC de a îndeplini cerinţele de autorizare.

”RMGC s-a confruntat cu obstacole semnificative pentru început, având în vedere amploarea şi complexitatea proiectului, precum şi nevoia surprinzătoare rezultată de numeroase permise care erau adesea interdependente. Proiectul nu a fost doar o provocare datorită locaţiei sale îndepărtate şi a dificultăţilor logistice rezultate; a fost, de asemenea, invaziv, implicând distrugerea a patru munţi şi galerii romane unice, vechi de peste 2.000 de ani, situate în interior, precum şi mutarea a aproximativ 2.000 de locuitori din satul Roşia Montană. Au fost foarte puţine, dacă este cazul, proiecte miniere care s-au confruntat cu provocări logistice, de reglementare, de mediu, sociale şi culturale similare. RMGC nu a reuşit să depăşească aceste provocări”, precizează reprezentanţii României.

Galerie minieră de pe vremea romanilor. Foto: Muzeul Mineritului Roşia Montană

În continuare, se afirmă că RMGC a eşuat în procesul de autorizare în mare parte din cauza eşecului său de a convinge locuitorii din Roşia Montană, precum şi publicul larg, că proiectul merită costurile sociale şi de mediu, precum şi pierderea a patrimoniului cultural: ”Opoziţia la proiect a fost palpabilă la început şi s-a înrădăcinat, înainte de a se răspândi de la nivel local la nivel naţional şi chiar internaţional. Determinarea neobosită a opoziţiei de a salva Roşia Montană a propulsat numele unui sat transilvănean în conştiinţa unei naţiuni şi nu numai”.

Potrivit părţii române, RMGC a eşuat în demersul de a propune şi a asigura aprobarea planurilor urbane care ar fi trebuit să servească drept plan pentru proiect, de a întreprinde cercetările arheologice solicitate, de a cumpăra tot terenul pe care urma să fie construit proiectul, respectiv de a aborda o serie de întrebări tehnice, cum ar fi cele referitoare la Directiva-cadru europeană privind apa şi utilizarea cianurii în cadrul proiectului.

Acuzaţii la adresa premierilor Boc şi Ponta

În răspunsul prezentat la Washington, Gabriel Resources aduce acuzaţii la adresa foştilor premieri Emil Boc şi Victor Ponta, pe care îi consideră în mare parte răspunzători pentru eşecul proiectului minier de la Roşia Montană.

”Începând din 2006 ca primar al Clujului, un oraş universitar cu o puternică atitudine anti-minieră, domnul Boc s-a opus public proiectului indiferent de orice evaluare tehnică. Miniştrii Hunor şi Borbély au susţinut poziţia primului ministru Boc în ceea ce priveşte proiectul şi, în calitate de lideri ai partidului etnic maghiar, au sprijinit opoziţia Ungariei faţă de proiect, anunţată înainte de orice evaluare tehnică. Conform declaraţiilor lor publice, domnii Boc, Hunor şi Borbély au condiţionat în mod clar proiectul în mod ilegal de un nou acord economic şi de o decizie politică finală favorabilă. Este necunoscut şi irelevant dacă ar fi depăşit vreodată interesele politice personale şi ar fi permis proiectelor să continue”, se precizează în documentul citat. 

Liderii UDMR Kelemen Hunor şi Laszlo Borbély erau la momentul respectiv miniştri ai Culturii, respectiv ai Mediului.

Cariera fostei exploatări de stat Roşiamin. Foto Adevărul

Despre Victor Ponta, reprezentanţii Gabriel Resources afirmă că ”îi lipsea, orice bază legitimă pentru a se opune proiectului”. ”A recunoscut că a făcut-o pentru că oponentul său politic preşedintele Băsescu a sprijinit proiectul şi a obţinut puncte politice acuzându-l fără temei pe Băsescu şi alţi susţinători ai proiectului de corupţie. La fel ca domnul Boc, domnul Ponta se poziţionase într-un cadru politic şi nu putea fi văzut ca aprobând proiectul, oricât de meritoriu ar fi. Guvernul primului-ministru Ponta a continuat politica ilegală a lui Boc (care rămăsese neschimbată sub guvernul premierului Ungureanu) şi a aranjat ca decizia politică cu privire la proiect să fie luată de Parlament prin votul unei legi special”, se mai susţine în document. 

Compania canadiană mai spune despre Ponta că i-a ”instruit” pe liderii coaliţiei de guvernare să respingă legea special pe care a aprobat-o ca premier, dar a refuzat să o voteze ca parlamentar. 

Gabriel Resources susţine că a investit 760 de milioane de dolari pentru a dezvolta proiectul minier din Munţii Apuseni. ”Proiectul Roşia Montană a îndeplinit toate cerinţele pentru autorizaţia de mediu şi, conform legii, ar fi trebuit permis. De asemenea, RMGC avea dreptul la licenţele de exploatare Bucium. Aceste proiecte au fost în cele din urmă închise de facto deoarece guvernul şi liderii coaliţiei au acordat prioritate interesului personal şi politic al partidului asupra drepturilor legale ale lui Gabriel şi RMGC”, se mai precizează în documentul făcut public la Washington.

Adevărul a solicitat reacţii de la Emil Boc şi Victor Ponta în legătură cu aceste afirmaţii. Pe măsură ce vor fi primite, le vom publica.

Vă mai recomandăm să citiţi:

Moţii rămân fără autobuz spre Alba Iulia. Piraţii şoselelor au făcut ca traseul să devină nerentabil

Amantă sechestrată, umilită şi pusă să-şi guste sângele. Modul şocant prin care un bărbat a vrut să-şi salveze căsnicia