„Băieţii răi“ l-au înfundat pe Traian Berbeceanu. Greşelile „Comisarului Cattani“ în faţa judecătorilor
0
Peste 20 de martori au depus declaraţii în dosarul fostului şef de la „Crimă Organizată“ Alba Iulia, Traian Berbeceanu, arestat pentru favorizarea infractorilor. Cei care l-au „turnat“ procurorilor sunt nimeni alţii decât capi ai lumii interlope sau afacerişti certaţi cu legea, unii ajungând după gratii pe mâna „Comisarului Cattani“.
Avocaţii poliţistului Traian Berbeceanu, fostul comisar-şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, s-au folosit în instanţă de reputaţia de „băieţi răi“ a celor peste 20 de martori ai acuzării, pentru a-şi scoate clientul din închisoare. Berbeceanu a fost arestat preventiv, pe 24 octombrie, măsura judecătorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia fiind menţinută, miercuri, şi de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
Daniel Tiliciu, apărătorul lui Berbeceanu, a precizat că mulţi dintre cei care l-au pârât pe clientul său de comiterea unor ilegalităţi au fost tocmai oamenii pe care acesta i-a cercetat, în trecut, pentru infracţiuni grave, iar printre declaraţiile lor au încercat să îl decredibilizeze. Pe listă sunt foşti inculpaţi în dosarele aurului dacic, pentru trafic de obiecte de patrimoniu furate din siturile arheologice, Ovidiu Ioiescu „Pera“ (condamnat în Dosarul „Spumă şi Bibanu“), Dan Balint, Călin Udrea, Dorin Şionei, Dorin Cupeţiu (judecaţi în dosarul mafiei fierului din Hunedoara, cu prejudiciu de aproape două milioane de euro), Gheorghe Bota, Alin Simota, Lăcătuş Valer, Cristian Litera, Mirela Litera.
„PERA“ SE OCUPA CU „EXECUTAREA“
Ovidiu Ioiescu „Pera“(foto) a ieşit din puşcărie acum un an, după ce a ispăşit o condamnare de cinci ani în dosarul „Spumă şi Bibanu“, al mafiei anilor 2000 din Deva. O grupare condusă de
Ioiescu activa din 2003 şi includea 40 - 50 de persoane condamnate penal, care s-a impus în Deva prin „executarea“ mai multor patroni care nu îi recunoşteau autoritatea. Anchetatorii au stabilit că membrii grupării au săvârşit mai multe fapte specifice crimei organizate– reglări de conturi, taxe de protecţie, incendieri de autoturisme, şantaj sau proxenetism. Infracţiunile erau acoperite de poliţişti, inclusiv de şeful Poliţiei Deva de la acea vreme, Ioan David, condamnat în acest dosar. Berbeceanu l-a anchetat pe Ovidiu Ioiescu, însă cei doi au avut şi perioade în care au colaborat.
„Pera“ a recunoscut că a fost apropiatul lui Berbeceanu, înainte de 2000, şi că ar mai fi avut întâlniri cu el şi anul trecut. Într-o scrisoare făcută publică, Traian Berbeceanu l-a acuzat pe „Pera“ că ar fi încercat să îi intimideze familia, acesta a negat acuzaţiile. „Pera“ se află în libertate şi chiar a prosperat după eliberare, având mai multe autoturisme de lux. În faţa procurorilor, „Pera“ a declarat că, în mai, a doua zi după ce a fost arestat Cristian Litera, lider al unei grupări de recuperatori din Hunedoara, dovedit informator al lui Berbeceanu, l-a sunat pe comisar pentru a face o plângere împotriva lui Litera.
„Berbeceanu i-a spus că nu are timp şi să revină altă dată. În zilele următoare, martorul l-a contactat din nou pe Berbeceanu Traian pentru a-i face sesizările, dar Berbeceanu i-a tăiat scurt solicitarea, susţinând că este ocupat şi-l va contacta el, lucru care nu s-a mai întâmplat. Berbeceanu nu a informat nici procurorul de caz despre această solicitare, iar Ioiescu Ovidiu s-a prezentat singur la DIICOT, pentru a formula declaraţii“, se arată în referatul procurorilor din dosar.
SIMOTA, APROPIATUL CARE L-A TRĂDAT
Un alt martor important al acuzării a fost Alin Simota. Fostul „Baron al Văii Jiului“, aflat în trecut pe lista celor mai bogaţi oameni din judeţ, a făcut avere, din anul 2000, în urma afacerilor
profitabile cu statul în domeniul energiei şi al mineritului. Procurorii au menţionat că Simota şi Berbeceanu au fost prieteni, cei doi fiind şi foşti colegi de facultate. „Simota Alin confirmă relaţia de prietenie dintre el şi Berbeceanu Traian. Această relaţie confirmă protecţia acordată acestora şi omisiunea efectuării cercetărilor, respectiv efectuării sesizărilor cu privire la faptele penale de care a luat cunoştinţă“, a informat DIICOT. În iunie, Alin Simota a fost închis pentru infracţiuni de crimă organizată, fiind acuzat de şantaj, lipsire de libertate, instigare la vătămare corporală gravă, deţinere de muniţie. În acelaşi dosar, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi, printre care foştii bodyguarzi ai afaceristului, Cristian Litera şi Cătălin Penciuc, dar şi un poliţist, Zorin Avram.
Dosarul scoate la iveală amănunte despre modul în care milionarul, considerat în urmă cu şapte ani cel mai bogat om din judeţul Hunedoara, se folosea de reţeaua sa de teroare pentru a-şi spori afacerile. Gheorghe Bota, Valer Lăcătuş şi Cristian Litera au făcut parte din „brigada“ fostului patron al echipei Jiul Petroşani, care comitea acte de violenţă la ordinele lui. Cei trei au fost audiaţi de procurori ca martori ai acuzării în dosarul Berbeceanu.
LITERA ŞI INFORMAŢIILE SCURSE DE LA DIICOT
Interlopul Cristian Litera a fost condamnat recent la 10 ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni de înşelăciune şi economice. Din mai, el fusese în arest preventiv într-un alt dosar, de crimă organizată. „Litera Cristian confirmă relaţia apropiată dintre soţii Biriescu şi Berbeceanu Traian, precum şi că aceştia ştiau, din 2011, despre existenţa cauzei la DIICOT de la
Berbeceanu. Martorul ştie că soţii Biriescu au aflat despre existenţa dosarului de la DIICOT, înainte de audierea lor. Martorul a afirmat că Biriescu Titus a spus că îi este frică şi că este groasă, dar Berbeceanu l-a asigurat că deţine informaţii despre procurorul Mureşan pe care îl va termina şi el Biriescu nu va păţi nimic“, se arată în referatul deciziei de arestare, redactat de Curtea de Apel Alba Iulia.
Cristian Litera (foto) a fost arestat pentru infracţiuni grave legate de şantajarea unor oameni de afaceri din judeţ şi constrângerea lor să plătească dobânzi şi datorii fictive grupării de cămătari conduse de acesta. Peste 400.000 de euro ar fi obţinut deveanul şi ceilalţi interlopi în urma acestor infracţiuni. În ciuda infracţiunilor comise în ultimii ani, potrivit procurorilor, Litera ar fi beneficiat însă, potrivit anchetatorilor, de protecţia lui Traian Berbeceanu, pentru care devenise informator.
MAFIA FIERULUI, ÎMPOTRIVA COMISARULUI
Dan Balint, Călin Udrea, Dorin Şionei şi Dorin Cupeţiu, alţi patru martori ai apărării, au fost anchetaţi într-un dosar DIICOT, în care au fost acuzaţi că fac parte dintr-o grupare infracţională de 12 persoane, specializată în infracţiuni economice. Oamenii de afaceri din dosar au deţinut firme care se ocupau cu tranzacţii de fier vechi şi produse laminate. Potrivit anchetatorilor, membrii grupării ar fi obţinut beneficii financiare substanţiale din sustragerea firmelor lor de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.
Societăţile intermediare controlate de membrii grupării facturau mărfurile achiziţionate din UE către firmele beneficiare fără calculul legal al TVA şi la aproximativ acelaşi preţ cu cel de achiziţie din import, realizând astfel o fraudă de tip „carusel“. Prejudiciul produs a fost estimat la 1,8 milioane de euro. Reţeaua a fost destructurată în octombrie 2012. Şionei, Udrea şi Balint au recunoscut faptele şi au fost condamnaţi. În acest dosar mai este judecat şi fostul comandat de poliţie din Hunedoara Adrian Filer. ;
Mărgan: „Vrea să dea impresia că e o victimă“
Considerat în trecut unul dintre liderii lumii interlope din Deva, Cornel Crâznic, zis şi „Mărgan”, a fost
menţionat de Traian Berbeceanu în scrisoarea făcută publică după arestarea comisarului. „Comisarul Cattani” susţine că „Mărgan” şi „Pera” (foto) l-ar fi urmărit, anul trecut, pentru a-l intimida: „Au afirmat că este momentul ca «Berbeceanu să plătească» pentru tot răul pe care i l-au făcut“. În replică, „Mărgan”, fost urmărit internaţional, condamnat în trecut pentru infracţiuni cu violenţă, a declarat pentru „Adevărul”: „Cu Berbeceanu m-am întâlnit o dată, întâmplător, într-un local. Doar ne-am salutat. El probabil ştia că va fi arestat şi-a pregătit apărarea, vrând să dea impresia că este o victimă a lumii interlope şi folosindu-se şi de numele meu”.
Procurorii: „Baronul Văii Jiului“, preferat de poliţist
Motivarea arestării lui Traian Berbeceanu, formulată de magistraţii Curţii de Apel în 120 de pagini, este o copie dublă a referatului procurorilor DIICOT, privind propunerea de arestare preventivă. În motivare se fac referiri la activitatea infracţională a soţilor Gabriel şi Anişoara Biriescu, după care sunt analizate şi prezentate acuzaţiile aduse comisarului-şef în ceea ce priveşte sprijinirea unor grupări infracţionale şi a unor interlopi. Printre infractorii cu care Berbeceanu ar fi avut o relaţie specială este şi omul de afaceri Alin Simota, poreclit şi baronul Văii Jiului“. Din motivare rezultă că Berbeceanu şi Simota au fost colegi de facultate la Petroşani.
FEMEIA, MĂRUL DISCORDIEI ÎNTRE LITERA ŞI SIMOTA
„Relaţiile dintre Litera şi Berbeceanu Traian s-au dovedit mai puţin importante ca relaţiile dintre Berbeceanu şi Simota Alin, întrucât, în momentul în care Litera Constantin Cristian i-a cerut lui Berbeceanu să-l sprijine cu cercetarea sau sesizarea unui fals comis de Simota Alin în dauna soţiei sale, Litera Simina, acesta a refuzat“, se afirmă în motivare.În sesizarea verbală făcută comisarului Berbeceanu, Litera acuza faptul că Simota a semnat în fals, direct sau prin interpuşi, o cesiune a unei societăţi comerciale pe care fosta soţie a acestuia şi actuala soţie a lui Litera, Simina Litera, era asociat unic şi pe care se deţineau mai multe active. După ce Litera s-a căsătorit cu fosta soţie a lui Simota, relaţiile dintre cei doi s-au răcit, interlopul acţionând pe cont propriu împreună cu membrii grupării sale violente. Ulterior, chiar şi Simota a apelat la serviciile grupării fostului său bodyguard.
„NU ŢI SE ÎNTÂMPLĂ NIMIC“
„Berbeceanu nu a dat curs cererii lui Litera Cristian, ceea ce l-a determinat pe acesta să deducă în mod logic că Simota era mai sus în topul preferinţelor lui decât el, aspect confirmat şi de faptul că Berbeceanu şi Simota au fost colegi de facultate în Valea Jiului, se cunoşteau şi discutau. Cu
toate că Litera i-a spus anterior lui Berbeceanu Traian că majoritatea faptelor comise înainte au fost la comanda lui Simota Alin, Berbeceanu Traian nu a luat nicio măsură şi nici nu a sesizat alte organe judiciare“, se mai susţine în motivarea de la Curtea de Apel. Comisarul-şef nu s-ar fi sfiit să afirme, după efectuarea percheziţiilor la Litera Cristian şi Simota Alin, potrivit unui martor cu identitate protejată, că „dacă se lucra cu el, cauza ieşea mult mai bine, în sensul că erau mai multe arestări şi mai multe infracţiuni“. Şi în acest dosar, procurorii DIICOT Alba Iulia au evitat implicarea comisarului-şef de la BCCO.
„Din declaraţia martorului cu identitate protejată, Constantinescu Emil, reiese că Berbeceanu era informat de Litera cu privire la tot ceea ce acesta comitea împreună cu membrii grupării sale ca fapte penale. Litera i-a spus lui Berbeceanu despre implicarea lui Simota care comanda agresiunile, precum şi despre bătăile şi şantajele organizate asupra lui Gherasim Paul, fotbaliştilor de la Jiul Petroşani, la solicitarea soţilor Biriescu“, se precizează în documentul instanţei. Răspunsul lui Berbeceanu la relatarea acestor fapte de către Litera ar fi fost: „Lasă, că nu ţi se întâmplă nimic, că nu sunt probe“.
De ce nu l-au crezut judecătorii pe Traian Berbeceanu
Comisarul-şef Traian Berbeceanu a avut, miercuri, un dialog de trei ore cu Iulian Dragomir, preşedintele Secţiei Penale Nr. 3 de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis să-l lase în arest preventiv. Specialiştii în Drept susţin că poliţistul nu a fost foarte convingător, s-a contrazis şi a avut aprecieri de genul „nu îmi pot explica“, la unele întrebări ale judecătorului. Un punct important al declaraţiei comisarului a fost referirea la întâlnirile cu infractorii, multe neanunţate superiorilor sau procurorilor.
ÎNTÂLNIRI FĂRĂ RAPOARTE
„Ofiţerii de crimă organizată se întâlnesc cu surse. De foarte multe ori am desfăşurat astfel de întâlniri, care se fac în locuri retrase şi unde se dau într-un timp scurt informaţii preţioase din
punct de vedere cantitativ. Am înregistrat acele discuţii cu un reportofon personal. În acest caz, nu se întocmeşte un raport. Cu cine m-am întâlnit a fost în scopul de a obţine informaţii“, a spus Berbeceanu. Judecătorul nu a fost convins de precizarea poliţistului potrivit căreia nu ar fi trebuit să îşi anunţe superiorii, susţinând că, dacă ştia că persoanele au dosar, era „de bun-simţ“ să înainteze un raport. Comisarul a încercat să se justifice: „Cu Litera m-am întâlnit în vara anului 2012, când mi-a furnizat o informaţie care a determinat crearea unui dosar privind o grupare de trafic de persoane şi trafic de droguri. Întâlnirea cu Ioiescu a fost acum doi ani, iar cu acesta m-am întâlnit ocazional fără a-mi fi relatată vreo informaţie. Cu Gheorghe Rusu nu m-am întâlnit niciodată în scop informativ“.
În relaţia cu Rus, procurorii îl acuză pe Berbeceanu de săvârşirea a două infracţiuni: fals în declaraţii, pentru că nu a trecut maşina vândută acestuia în declaraţia de avere, şi respectiv, mărturie mincinoasă pentru că a semnat în 2012 o declaraţie de martor în care susţinea că nu il cunoştea bine pe acesta. Celelalte trei acuzaţii din dosar sunt de sprijinire a unui grup infracţional organizat, favorizarea infractorului şi sprijinire a unui grup infracţional nestructurat. Berbeceanu nu a fost convingător nici atunci când a fost întrebat dacă cunoştea faptul că la domiciliul lui Dorin Cupeţiu urmau să aibă loc percheziţii, despre care procurorii DIICOT susţin că au fost deconspirate de Berbeceanu.
„E posibil să fi ştiut de percheziţii, dar nu le-am deconspirat. Despre aceste percheziţii am aflat cu ocazia prezenţei mele în încăperea şefului DIICOT Hunedoara, Mircea Adrian, care a fost încunoştiinţat de Mircea Man şi şeful DGFP, Florin Ştefan, despre suspiciunea că numiţii Cupeţiu Dorin şi Balint Dan desfăşoară activităţi de evaziune fiscală“, a spus Berbeceanu, care, iniţial, a precizat că nu ştia despre obiectul dosarului şi nici persoanele cercetate. Cupeţiu este judecat într-un dosar de criminalitate organizată în domeniul economic. Este în prezent liber, după ce a stat circa opt luni în arest preventiv.
„NU POT SĂ ÎMI EXPLIC“
Berbeceanu a recunoscut relaţia de prietenie cu viceprimarul din Deva, Ovidiu Moş. Viceprimarul este cercetat şi el în dosarul grupării soţilor Biriescu, arestaţi odată cu Berbeceanu. Procurorii suspectează că fostul şef al BCCO Alba Iulia l-ar fi anunţat pe Cupeţiu despre percheziţii prin
intermediul lui Moş. „Faptul că am vorbit şi eu, şi Cupeţiu cu Moş Ovidiu (foto) în aceeaşi zi nu înseamnă că prin intermediul acestuia am devoalat detalii despre percheziţia ce urmă să aibă loc în dată de 10 mai 2012 la Dorin Cupeţiu“, a mai precizat poliţistul. Un alt punct negativ pentru comisar este şi apelul telefonic primit de la Anca Rusu, soţia lui Gheorghe Rusu, în 15 octombrie 2012, când la domiciliul acestora avea loc o percheziţie. Prima persoană sunată de Anca Rusu a fost Traian Berbeceanu, şi nu soţul ei plecat în Serbia. Comisarul-şef l-a sunat, ulterior, pe subcomisarul Muntean şi i-a spus să îşi facă treaba. „Nu pot să îmi explic de ce Rusu Anca m-a sunat atunci pe mine, dar de la acea dată precizez că nu am mai vorbit cu ea“, a mai declarat în instanţă Berbeceanu.
Avocatul Ioan Rus, decanul Baroului Alba, consideră că acest scandal afectează atât imaginea Poliţiei, cât şi a Parchetului. „Adevărul este la mijloc. Nu este normal să existe o astfel de relaţie între procurori şi poliţia judiciară. Sper că s-au tras învăţăminte“, a afirmat avocatul Ioan Rus.
Alte texte pe aceeaşi temă:
Recursul comisarului Berbeceanu la ÎCCJ. Fostul şef al BCCO Alba rămâne în arest pentru 29 de zile
Motivarea judecătorilor: „Comisarul Cattani”, prea periculos pentru procurori
Contraatacul „Comisarului Cattani”
Referatul procurorilor în dosarul comisarului Berbeceanu. Care sunt acuzaţiile aduse poliţistului
Mii de oameni transmit pe Facebook mesaje de susţinere pentru comisarul Traian Berbeceanu
Reacţia interlopilor din Alba după arestarea comisarului Berbeceanu
Colegii poliţistului Berbeceanu: „Comisare fii puternic. Pe noi nu ne pot păcăli infractorii“
Şeful BCCO Alba Iulia, comisarul-şef Traian Berbeceanu, a fost reţinut de procurorii DIICOT
Se încarcă comentariile...
