Totul despre carbohidraţi. Lista alimentelor bune şi a celor rele pentru organismul uman
0Carbohidraţii sunt substanţe pe care organismul le foloseşte pentru a fabrică glucoză. Din punct de vedere ştiinţific, sunt compuşi organici din carbon, hidrogen şi oxigen care conţin cel puţin o zaharidă şi reprezintă principala sursă de energie pentru organism.
Amilaza (o enzimă din organism) va descompune, în organism, carbohidraţii într-un mod specific şi îi va transforma în glucoză. Glucoza poate fi utilizată imediat de către organism sau poate fi stocată în corp pentru o utilizare ulterioară.
Toţi carbohidraţii eliberează glucoză pe parcursul desfăşurării procesului digestiei. Glucoza este transportată în organism prin intermediul sângelui şi ajunge în celule pentru a fi transformată în energie.
Pancreasul secretă insulină, cea care controlează absorbţia glucozei în celule. Dacă este prezent un exces de glucoză, această este convertită în glicogen care este stocat în ficat sau transformat în grăsimea depusă în diverse părţi ale corpului.
Atunci când organismul unei persoane are nevoie de mai multă energie, pancreasul secretă un al doilea hormon, numit glucagon. Acesta converteşte glicogenul înapoi în glucoză, care este eliberată în sistemul sanguin pentru a fi folosită de celule. Cu cât are loc o eliberare mai lentă a glucozei şi hormonilor, cu atât nivelurile de energie din organism vor fi mai stabile şi mai durabile.
”Există mai multe tipuri de carbohidraţi simpli, complecşi şi fibre alimentare. Printre carbohidraţii complecşi se număra polizaharidele, dar şi glicogenul. Carbohidraţii complecşi furnizează organismului energie în mod constant, pe o perioadă mai lungă de timp. În formă lor naturală, aceştia contribuie la menţinerea pe termen lung a unei stări optime de sănătate, la controlul poftei de mâncare şi niveluri durabile de energie. Carbohidraţii simpli nu trebuie descompuşi în procesul digestiei, fiind absorbiţi de organism cu rapiditate. Printre carbohidraţii simpli se număra glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, maltoza. Excesul de carbohidraţi simpli poate duce la creşterea excesiva în greutate”, afirmă medicul nutriţionist Nicoleta Avram.
Fibrele alimentare pot conţine diverse tipuri de compuşi printre care celuloză, hemiceluloză, pectină, lignină. Fibrele alimentare sunt tipuri complexe de carbohidraţi care nu pot fi digerate şi au capacitatea de a se deplasa lent prin tractul digestiv. Acestea nu sunt surse importante de energie, dar ajută organismul să îşi menţină un sistem digestiv sănătos. Atunci când o persoană consumă carbohidraţi rafinaţi în defavoarea celor naturali, glucoză va fi rapid eliberată în sânge, iar consecinţă va fi creşterea valorilor de zahăr din sânge şi niveluri mai puţin stabile de energie în organism.
Carbohidraţii complecşi sau amidonul se găsesc în mod natural în compoziţia unor alimente cum ar fi: orez brun, banane, fasole, năut, linte, nuci, ovăz, păstârnac, cartofi, porumb dulce, cereale integrale, paste integrale, igname. Glucidele simple se găsesc în mod natural mai ales în compoziţia fructelor şi legumelor.
În formă artificială, carbohidraţii simpli fac parte din produsele îmbogăţite sau rafinate: cerealele rafinate, pâinea albă, gogoşile, biscuiţii, prăjiturile, ăuturile acidulate, crispurile, chipsurile, pastele făinoase, siropurile din dulceaţă. Prin urmare, primul pas într-o dietă de slăbire este limitarea carbohidraţilor în alimentaţie.
Se încarcă comentariile...
