Tot ce nu ştiai despre cormorani, păsările despre care ministrul Daea zice ca înoată în piscină

Tot ce nu ştiai despre cormorani, păsările despre care ministrul Daea zice ca înoată în piscină

În România, cea mai întâlnită specie este cea a cormoranului mare

Ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, a provocat stupoare, ieri, la Bruxelles cu afirmaţia referitoare la cormoranii din România, care înoată în piscină. Cuvintele ministrului au părut fără logică în contextul dat, al audierii în Comisia de Pescuit a Parlamentului European. Dincolo de afirmaţiile ministrului, România este una dintre ţările europene unde trăieşte cormoranul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pasărea poate fi întâlnită vara în Delta Dunării unde trăiesc trei specii de cormoran: Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) (91 cm), Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) (48 cm) şi Cormoranul moţat (Phalacrocorax aristotelis) (76 cm). Denumirea de „cormoran” provine din limba latină ”corvus marinus“ (în traducere ”Corb de mare”). Cormoranii sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Au o talie mijlocie şi trăiesc şi cresc puii în colonii. 
 
După culoarea penajului sunt cormorani negri şi cormorani de culoare albastru închis, care în perioada clocitului au un luciu metalic. Puii de cormorani au o culoare brună-cenuşie pe abdomen cu nuanţe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung şi o coadă în formă rotunjită, formată din pene rigide. Trăiesc pe coastele mărilor dar şi în apropierea unor bălţi sau râuri înconjurate de vegetaţie.
 
Sunt păsări diurne şi care consumă o cantitate mare de peşte pe care-i vânează prin urmărirea lor rapidă sub apă. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului mare de peşte care pot fi de lungimi între 5 şi 60 de cm, sau pentru că uneori rup plasele de pescuit. În afară de peşti consumă melci, moluşte, crustacei, viermi şi cefalopode mici. Un cormoran atinge în medie o vârstă între 10 şi 15 ani, speciile mari putând atinge şi 30 de ani. Spre deosebire de majoritatea păsărilor de apă care îşi caută hrana la suprafaţa apei, cormoranii pescuiesc doar sub apă. Sunt înotători desăvârşiţi şi abili sub luciul apei. Se scufundă şi înoată sub apă cu mare precizie şi abilitate.
 
 
Cormoranii zboară în grup de câţiva indivizi, ţinând gâtul întins în formaţie liniară sau în formă de V şi mai sunt cunoscuţi şi sub numele de bâtlan mare sau corb de mare. De obicei clocesc pe copaci înalţi, în colonii care ajung la mii de perechi. Ambii parteneri năpârlesc în decembrie şi căpăta un penaj splendid, dar care napârleşte iar în mijlocul verii. Cea mai întâlnită specie de la noi este Cormoranul mare, foarte prezent pe toată regiunea Dunării, inclusiv Delta Dunării şi pe malurile Mării Negre şi în lagune. Dacă Dunărea şi bălţile îngheaţă, cormoranul mare se retrage pe grinduri şi de aici în iernile aspre migrează spre sud pe coastele Mării Mediterane, însă imediat ce timpul devine mai călduros şi se topeşte gheaţa apare din nou la noi.
 

Declaraţia ministrului Petre Daea la Bruxelles:

 
”Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp ştiind elementul de prohibiţie pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poţi găsi în interior în apele tale soluţia de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună şi, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul şi a genera progres”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: