Telurul, singurul element chimic descoperit în România. Legătura cu bombele atomice şi cu o operă a lui Wolfgang Amadeus Mozart
0Telurul este singurul element chimic descoperit în România. Povestea descoperirii începe în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni, şi a devenit, ulterior, sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Telurul a fost folosit pentru a se realiza învelişul primei bombe atomice.
Descoperirea iniţială a fost cu totul întâmplătoare. La începutul secolului al XVIII-lea, un cioban a găsit lângă Zlatna un nou zăcământ care conţinea aur. Descoperirea a ajuns rapid la urechile autorităţilor, care au demarat activităţile de exploatare a materialului preţios din mina Faţa Băii. Transilvania era sub domiaţie austriacă, astfel încât exploatarea se făcea direct de către autorităţile de la Viena.
Telurul şi ”Flautul fermecat”
Specialiştii vremurilor au încercat să separe aurul de restul metalelor din minereul scos din mina din Apuseni dar nu au reuşit acest lucru. Negăsind nicio explicaţie, au solicitat prezenţa la faţa locului a unui tânăr cercetător de la Sibiu, Friedrich Joseph Muller. Acesta a început testele şi a ajuns la concluzia că aurul este principalul component al minereului, dar că acesta mai conţine şi un alt element chimic. După mai mulţi ani, timp în care a făcut peste 50 de experimente la Sibiu, Muller a constatat că, la încălzire, acest mineral misterios, care nu ceda aurul şi pe care îl botezase ”aurum problematicum” sau ”aurum paradoxum”, degaja un miros înţepător.
În 1796, Muller a trimis o mostră chimistului german Martin Heirich Klaproth, care, după o serie de experimente, a depus la Academia de Ştiinţe din Berlin un memoriu privind minereul de aur de lângă Zlatna, în care arata că este vorba despre un element nou. La denumit ”tellurium”, telur însemnând în latină pământ. În 1832 s-a mai realizat un experimet de către chimistul suedez J.J. Berzelius care a confirmat cercetările anterioare şi astfel telurul a ajuns în tabelul periodic al elementelor.
Povestea descoperirii telurului a inspirat opera “Flautul fermecat” a marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Friedrich Joseph Muller şi libretistul operei “Flautul fermecat”, Karl Ludwig Giesecke, au fost colegi de studii la Academia Regală din Schemnitz. Giesecke a aflat de la Muller aventura şi disputa pentru paternitatea descoperirii noului element şi i-a povestit-o lui Wolfgang Amadeus Mozart, iar compozitorul a folosit-o ca sursă de inspiraţie pentru ”Flautul fermecat”.
Telurul în România şi în lume
În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuşi ca telururi
de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu. Învelişurile primelor bombe atomice, detonate de americani, în anul 1945, asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki, au fost fabricate din telur.
Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur. În 2013, Comisia Europeana l-a clasat ca ”metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla. În cei peste 250 de ani de minerit, în mina din zona Săcărâmb - Apuseni s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone de argint şi 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de Gheorghe Udubaşa, fost director al Institutului Geologic al României. Cercetările sale au scos la iveală că în zăcămant se găseşte de doua ori mai mult telur decât aur.
„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, susţine geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
