Studiu de evaluare pentru fabrica de formaldehidă de la Kronospan Sebeş. Vezi ce conţine

Actuala fabrică de formaldehidă cu capacitate de 30.000 de tone pe an

Compania Kronochem Sebeş, divizia chimică a grupului Kronospan, continuă demersurile legale pentru obţinerea acordului de mediu în scopul construirii unei fabrici de formaldehidă cu capacitate de 60.000 de tone pe an.

Agenţia de Protecţie a Mediului Alba şi Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu au publicat un studiu de evaluare a impactului asupra mediului privind Situl Natura 2000 Podişul Secaşelor necesar realizării proiectului de investiții “Construire instalație de producere a formaldehidei, capacitate de 60.000 t/an”.

Studiul evaluează impactul pe care activităţile derulate prin proiect l-ar exercita asupra mediului din cadrul sitului natural, stabileşte modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protectia mediului şi identifică măsuri capabile să genereze diminuarea sau anularea potenţialului impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi vieţuitoarelor.

Citiţi AICI studiul de evaluare depus la APM

„Instalaţia de fabricare formaldehidă de 60000 t/an va fi realizată pe baza unui proiect tehnic din anul 2001 revizuit şi adaptat în 2006 pentru amplasamentul propus, cu utilaje construite în 2002. Proiectul constă în construirea unei noi instalaţii de producţie a formaldehidei care va înlocui instalaţia existentă cu o capacitate de producţie de 30.000 t/an formaldehidă)“, se afirmă în studiu.

180 de tone de formaldehidă pe zi

Noua frabrică permite o producţie zilnică de 180 de tone formaldehidă, funcţionând la capacitatea proiectată timp de 24 de ore pe zi, 333 zile pe an, în proces continuu.

„Potenţiale surse de poluare ale solului şi subsolului sunt doar eventualele scurgeri accidentale de lichide cu conţinut de substanţe periculoase (metanol, soluţie de formaldehidă). Deoarece instalaţia este amplasată pe o platformă impermeabilizată prin betonare, chiar dacă aceste scurgeri se produc, soluţiile scurse se colectează şi apoi se recirculă în proces, ca atare nu se poate produce nici o poluare a solului sau subsolului, şi deci nu va exista un impact asupra calităţii solului şi subsolului. Nici în zona rezervoarelor de stocare aparţinând S.C. Kronospan Sebeş S.A. nu se pune problema apariţiei unui impact suplimentar deoarece nu se modifică nimic nici din punct de vedere constructiv şi nici operaţional. Substanţele din compoziţia emisiilor în atmosferă (formaldehidă, metanol şi dimetil-eter) au o durată de viaţă scurtă şi dacă teoretic se pot depune pe sol nu vor genera un impact semnificativ“, se mai afirmă în studiul de evaluare.

Investiţie determinată de creşterea producţiei

Grupul Kronospan motivează necesitatea noii investiţii prin extinderea capacitaţilor de producţie de plăci pe baza de masă lemnoasă, lucru care a determinat creşterea cererii de răşină pe baza de formaldehidă.

“Din analiza datelor de pe piaţa a rezultat necesitatea creşterii capacitaţii de producere a formaldehidei la 60 000 tone/an, exprimată în concentraţie 100%. Cumpărarea unei cantităţi suplimentare de 30 000 tone/an de pe piaţă este mai scumpă cu cca. 40 % faţă de producţia realizată pe aceeaşi platforma cu cea de producere a răşinilor. Oricum, în momentul de faţă această cantitate nu este în totalitate disponibilă pe piaţă. Pentru a asigura necesarul de răşini, titularul este obligat să cumpere cca. 1000 tone/luna formaldehidă. Dependenţa producţiei de răşini (şi deci de plăci pe bază de masă lemnoasă) de producătorii de formaldehidă de pe alte platforme, nu prezintă securitate tehnico-economică”, se susţine în studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Compania a depus la APM Alba Iulia şi ARPM Sibiu, în luna februarie 2011, documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu. Kronochem a mai obţinut în 2010 un acord de mediu pentru fabrica de formaldehidă însă a renunţat la investiţie după ce Primăria Sebeş a refuzat să emită autorizaţia de construcţie în condiţiile în care instalaţia era ridicată în procent de 80 la sută. Proiectul a fost criticat în trecut de organizaţii de protecţie a mediului care au invocat un potenţial pericol de poluare a zonei.