Structuri speciale ale Securităţii în România comunistă. Cu ce se ocupau serviciul „T“, secţia „F“ şi biroul „S“

Structuri speciale ale Securităţii în România comunistă. Cu ce se ocupau serviciul „T“, secţia „F“ şi biroul „S“

Muzeul Unirii a expus informaţii detaliate despre persoanele cu funcţii de conducere şi atribuţiile acestora

Securitatea comunistă era foarte bine organizată şi avea ”tentacule” întinse peste tot. Mii de oameni din fiecare judeţ erau urmăriţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

În fruntea tuturor structurilor represive era Inspectoratul Judeţean, care răspundea de întreaga activitate pe linie se securitate, miliţie, penitenciare, paşapoarte şi pompieri. Era subordonat direct comitetului executiv al consiliului de conducere al Ministerului de Interne. În decembrie 1989, funcţia de şef al Inspectoratului Judeţean Alba era deţinută de col. Brihac Florian.

A condus structura de represiune a sistemului comunist timp de aproape 10 ani, din 1980 şi până la Revoluţie. În 2010, justiţia a decis, la solicitarea CNSAS, că Florian Brihac a fost, oficial, lucrător al Securităţii. Brihac a stat în arest aproape un an în 1990. A fost judecat pentru infracţiunea de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav într-un proces privind morţii Revoluţiei din Cugir. 

Tribunalul Militar Extraordinar Alba l-a condamnat la 8 ani de închisoare. Instanţa de recurs, Tribunalul Militar Teritorial, a dispus, însă, retrimiterea dosarului cauzei în vederea urmăririi penale la Parchet, dispunând în acelaşi timp punerea în libertate a acestuia în 4 decembrie 1990. Florian Brihac a fost scos de sub urmărire penală în martie 1996.

Urma ca importanţă în sistem Securitatea Judeţeană, structură condusă la vremea respectivă de maiorul Lupeş Gheorghe. Şi în cazul acestuia, în 2012, justiţia a hotărât la cererea CNSAS că a fost lucrător oficial al fostei securităţi comuniste. Lupeş a fost condamnat în mai 1990 la 7 ani de închisoare pentru instigare la omor, dar, ca şi în cazul Brihac, şi acesta a scăpat în 1996, când a fost scos de sub urmărire penală de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial.

În continuare, în linia de comandă a sistemului represiv se regăsea Serviciu I Informaţii interne, condus în decembrie 1989 de lt. col. Preda Gheorghe. Acest serviciu supraveghea o paletă foarte diversificată de persoane din diferite medii socio-profesionale precum şi obiective diverse cum ar fi lăcaşuri de cult. Serviciul II Contrainformaţii economice îl avea drept comandant pe lt. col. Ceauşescu Ştefan şi se ocupa, printre altele, cu prevenirea actelor de sabotaj din fabrici şi cu apărarea secretului de stat din economie. Şi Ceauşescu Ştefan a fost condamnat, iniţial, la 5 ani de închisoare pentru tentativă la omor, dar a scăpat, în final, la fel ca Brihac şi Lupeş.

Serviciul III Contraspionaj era coordoant de col. Popa Emanoil şi se ocupa cu supravegherea cetăţenilor străini, a celor români cu rude în străinătate şi supraveghea persoanele care încercau să fugă ilegal din ţară. Serviciul ”T” Tehnică-Operativă era condus de lt. col. Căta Florin Tiberiu şi se ocupa cu instalarea aparaturii pentru interceptarea convorborilor ambientale în locuinţe sau birouri, precum şi a celor telefonice. 

Secţia ”F” Filaj era condusă de col. Tudor George şi avea ca atribuţie filajul persoanelor urmărite de Securitate şi a cetăţenilor străini aflaţi în trecere prin judeţ. Biroul ”S” Interceptare Corespondenţă îl avea ca şef pe lt. col. Crai Dumitru şi avea atribuţii extinse în domeniul trimiterilor poştale, cum ar fi interceptarea corespondenţei primite şi trimise de persoanele urmărite, precum şi a altor cetăţeni dacă conţinutul era ostil regimului comunist. Corespondenţa în limbi srăine era tradusă, iar în unele cazuri se făcea şi o analiză fizico-chimică a scrisorii pentru a desemna eventuale semne codate sau scrieri ascunse.

În structura de represiune mai existau un Birou de Informatică-Documentare, organele de securitate din oraşe, care funcţionau la Aiud, Blaj, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş şi Sebeş, precum şi prim secretarul comitetului judeţean al PCR Alba. Ultimul prim-secretar a fost Ion Savu, care a deţinut funcţia în perioada 1984 – 1989. Nu s-a remarcat prin acţiuni controversate, fiind preocupat, în principal, de şantierele de construcţii şi fabricile existente în judeţ. A predat puterea paşnic revoluţionarilor în decembrie 1989 şi s-a retras în Bucureşti (Sursa informaţiilor: Expoziţia ”30 de ani de la Revoluţia Română în judeţul Alba”, Muzeul Unirii)

Citiţi şi:

 

FOTO Comuna din România unde copiii şi-au ales primar, viceprimar şi consiliu local. Suma de bani pe care o vor cheltui pe proiecte destinate tinerilor

 

Cazul intoxicaţiilor de la carmangeria VIP-urilor din Alba Iulia: 8 persoane internate în spital, inspectorii DSP şi DSV au luat probe din magazin

   

Drogurile depistate de aparatele aflate în dotarea Poliţiei Rutiere. Cum se desfăşoară procesul de testare

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: