Spitalul Judeţean Alba: investiţii mari în infrastructură şi personal vs. „atenţii“ pentru actul medical

Spitalul Judeţean Alba: investiţii mari în infrastructură şi personal vs. „atenţii“ pentru actul medical

Spitalul Judeţean Alba

Spitalul Judeţean Alba, cea mai mare unitate sanitară din Alba Iulia, a cunoscut o evoluţie pozitivă în ultimii ani din punct de vedere a dezvoltării infrastructurii şi a resurselor umane. Cu toate acestea, mulţi dintre bolnavii internaţi sunt envoiţi să ofere atenţii mai mici sau mai mari personalului medical. Practica este întâlnită la nivel naţional, astfel încât unitatea medicală din Alba Iulia nu face excepţie.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba oferă asistenţă medicală tuturor celor 360.000 de locuitori ai judeţului. Are aproximativ 800 de paturi şi acoperă mai mult de 25 de specialităţi medicale. Spitalul este şi unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ, având aproape 1.200 de angajaţi, dintre care circa 200 sunt medici. Investiţiile în valoare de peste 10 milioane de lei derulate după preluarea spitalului de către Consiliul Judeţean au sporit confortul bolnavilor şi condiţiile de lucru pentru personalul medical. 
 
Cea mai importantă investiţie este amenajarea unei noi secţii pentru Oncologie, pentru care s-au cheltuit 3,5 milioane de lei. O alta, la fel de importantă, se referă la modernizarea şi extinderea secţiei Urgenţă, care se derulează şi în prezent. Au mai fost modernizate secţiile ATI, Oftalmologie, Dermatologie şi ORL. În 2012, valoarea investiţiilor a fost de peste 10 milioane de lei, în timp ce în 2013 suma ar urma să fie cel puţin la acelaşi nivel. Spitalul Judeţean are în prezent heliport la standard moderne, dar şi lifturi noi pentru care s-a cheltuit suma de 500.000 de lei. În 2012, unitatea medicală a achiziţionat şi un aparat RMN nou în valoare de 4,6 milioane de lei pentru care a fost contractat un credit.
 
Bursa „atenţiilor“
 
Investiţiile în infrastructură şi în resurse umane, prin angajarea de noi medici, au crescut calitatea actului medical. Cu toate acestea, cei mai mulţi bolnavi sunt nevoiţi să ofere ”atenţii” pentru a beneficia de tratament. În această situaţie se află în special pacienţii care necesită operaţie. Bursa „atenţiilor“ pentru operaţii se cifrează între 400 – 500 lei cele mai simple, cum ar fi o operaţie de apendicită, până la 1.000 – 1.200 de lei cele mai complicate. O parte mai mică din această sumă ajunge la anestezist, iar restul la medic. Cei mai mulţi bani trebuie „alocaţi“ de cei care au nevoie de o operaţie în domeniul chirurgie. O naştere prin cezariană costă circa 600 – 800 de lei.
 
Bugetul unei internări trebuie completat şi cu sumele mai mici de ordinul a câteva zeci de lei care trebuie rezervate pentru asistente medicale. Există însă şi excepţii de medici care refuză să primească „atenţii“. Numărul acestora nu este foarte ridicat, dar faptul că există înseamnă că fenomenul plăţii serviciilor medicale începe să scadă. În spital sunt expuse public afişe în care se precizează că actul medical nu este condiţionat de nicio pretenţie financiară din partea personalulu. Cu toate acestea, „cutuma“ plăţii anumitor servicii se păstrează pentru că bolnavul este conştient că doar aşa va benefica de asistenţă în condiţii bune.
 
Acuzaţie de malpraxis
 
Unitatea medicală din Alba Iulia a fost lipsită în ultimii ani de scandaluri mari de malpraxis. În spaţiul public au ieşit câteva persoane care au acuzat unii medici că nu şi-au făcut meseria aşa cum trebuie, dar concluziile Colegiului Medicilor, în cazurile în care au existat plângeri, au fost favorabile personalului medical. Ultimul mare scandal a avut loc în urmă cu un an. O fetiţă de 7 ani a murit la spital, ca urmare a unei boli de inimă. Pacienta a fost internată după ce i s-a făcut rău la un parc de joacă. A fost externată, după ce analizele efectuate nu au arătat că sufera de ceva grav şi a fost tratată pentru ”atacuri d epanică”. Fetiţa a fost readusă la spital după câteva ore, în stare gravă, unde a şi decedat. Autopsia a arătat că suferea de endocardită. Părinţii au acuzat faptul că înainte de a fi externată nu a fost consultată şi de un medic cardiolog. 

De asemenea, în ultimii ani a existat un singur caz de medic care a ajuns în atenţia anchetatorilor pentru că ar fi primit mită de la pacienţi. Este vorba despre medicul psihiatru Liviu Stoica condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare în septembrie 2012. A fost prins în falgrant în timp ce primea o sumă de bani pentru a întocmi acte necesare unui dosar pe pensionare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările