Singidava, oraşul „strălucit“ din Dacia. Istoria cetăţii care apăra Valea Mureşului de invadatori
0Singidava este o cetate dacică de pământ mai puţin cunoscută situată pe culoarul Mureşului, în zona oraşului Cugir. Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“.
Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală. În anul 1868, aici s-a descoperit un tezaur dacic de monede de argint (cca 200 piese). În 1955 s-a găsit un alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice (cca 2000 de piese).
Istoricul Vasile Pârvan presupunea că la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară. Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice.
Descoperirile de pe dealul Cetăţii
Primii locuitori ai dealului “Cetate”, ale căror urme de locuire s-au descoperit numai pe pante, au fost purtătorii culturii Sighişoara-Wietenberg din perioada mijlocie şi târzie a epocii bronzului (sec. XVII-XIII a.Chr.). Tot în zona pantelor s-au găsit vestigii dacice de locuire de la sfârşitul primei epoci a fierului (sec. V-VI a.Chr.), ceea ce dovedeşte că amenajarea platoului şi a teraselor s-a făcut mai târziu, adică în secolele III-II a.Chr. În faza de apogeu a civilizaţiei dacice, începând de la sfârşitul secolului al II-lea, s-a definitivat amenajarea platoului superior şi a teraselor, iar vechiul val de apărare a fost înlocuit cu unul nou, mult mai puternic, întărit cu un masiv zid de piatră făcut din bolovani de râu uniţi cu pământ. Pentru amplasarea zidului s-a săpat în stâncă un pat de peste 3 metri, consolidarea făcându-se prin contraforţi din stânca păstrată. În spatele noului val de pământ şi al zidurilor de piatră, pe platoul superior, au fost descoperite numeroase locuinţe aparţinând diferitelor perioade; s-a găsit un abundent material arheologic alcătuit din ceramică, podoabe, unelte etc.
Obiecte descoperite pe Dealul Cetăţii în mormântul princiar, expuse la Muzeul Unirii din Alba Iulia
Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi inventarul aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur. Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Christos. În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint.
Denumirea de ”Dealul Cetăţii” a fost transmisă din moşi-strămoşi, deloc întâmplător, de peste 2.000 de ani încoace. Perpetuarea denumirii n-a putut fi făcută decât de descendenţi ai acelora care ridicaseră vechea cetate dacică. În 106 după Christos, când cetatea a fost cucerită şi distrusă de romani, nu s-a mai constatat vreo locuire pe acest deal, iar ruinele au fost acoperite de pământ. Dar falnica cetate de odinioară n-a dispărut din amintirea urmaşilor, care au denumit dealul în continuare şi-l numesc şi astăzi “Cetate”.
Festivalul Cetăţilor Dacice
Cetatea Singidava va găzdui în perioada 24 – 26 iunie a X-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice – cel mai important şi mai mare festival dacic din România. Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori vor reînvia istoria şi legendele locale spunând într-un mod unic şi inedit poveştile dacilor liberi care au trăit în cetăţile de pe raza judeţului Alba. Cele trei zile ale festivalului vor cuprinde luptele între daci şi romani, ateliere antice, cascadoriile ecvestre cu cei mai renumiţi cascadori români şi concertele în aer liber, invitată specială fiind trupa Phoenix.
Cel mai important festival dacic din România este şi în acest an o invitaţie inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol oferind un program divers ce cuprinde atât evenimente culturale şi ştiinţifice cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, cascadorii ecvestre, ateliere antice, concerte în aer liber dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba.
Se încarcă comentariile...
