Oraşul cu 24.000 de locuitori şi investiţii de peste 1 miliard de euro. De ce a ales Daimler să fabrice componente Mercedes la Sebeş

Oraşul cu 24.000 de locuitori şi investiţii de peste 1 miliard de euro. De ce a ales Daimler să fabrice componente Mercedes la Sebeş

Zona industrială a oraşului cu fabricile Kronospan şi Holzindustrie Schweighofer

Sebeşul continuă să crească din punct de vedere economic de la un an la altul. Poziţionarea oraşului pe traseul autostrăzii Arad – Sibiu, parte a coridorului IV paneuropean, este ca un magnet pentru investitori. Astfel se explică şi noua fabrică de 300 de milioane de euro a germanilor de la Daimler, proprietarii Mercedes.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu investiţia Daimler, plus cele care vor fi direct legate de noua fabrică, Sebeşul va ajunge la investiţii totale de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Investitorii au găsit aici resursele necesare dezvoltării unor afaceri de succes. Industria lemnului, industria alimentară, confecţiile metalice şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei dezvoltate în Sebeş. De circa doi ani, când a fost deschisă prima fabrică a subsidiarei Daimler din România, Star Transmission SRL Cugir, o nouă ramură economică se dezvoltă la Sebeş: fabricarea componentelor pentru industria auto. La finalizarea investiţiei, aceasta va rivaliza cu cele două din industria lemnului existente de 10 ani în oraş.

Componente pentru cutii de viteză Mercedes

Consiliul de administraţie al companiei germane Daimler AG a decis, miercuri, 24 aprilie 2013, să extindă reţeaua de producţie a cutiilor de viteze Mercedes-Benz Cars. Investiţia va fi dezvoltată la Sebeş, în judeţul Alba, unde există deja o fabrică a societăţii Star Transmission Cugir SRL. În urma aprobării de către Consiliul de Supraveghere, sunt planificate acum capacităţi suplimentare pentru asamblarea cutiilor de viteze ce urmează a fi stabilite la unitatea de producţie Daimler din România.
 
“Extinderea reţelei noastre de producţie va include o locaţie suplimentară pentru asamblarea cutiilor de viteze, concepută pentru a completa capacităţile noastre existente. Scopul nostru este de a satisface cererea mare a clienţilor, cu o flexibilitate mai mare în viitor", a declarat Andreas Renschler, membru al Consiliului de Administraţie Daimler pentru Producţie şi Achiziţii Publice Mercedes-Benz Cars şi Mercedes-Benz Vans. 
 
În prezent valoarea investiţiilor străine, româneşti şi cu capital mixt la Sebeş este de circa 1 miliarde de euro. Din această sumă, mai mult de jumătate este „acoperită” de companii din Austria: Kronospan (350 milioane euro) şi Holtzindustrie Schweighofer (300 milioane euro). Cele două companii au cifre de afaceri similare cu valoarea investiţiilor. Holtzindustrie Schweighofer este, în acelaşi timp, una dintre cele mai profitabile companii din România. A avut în 2011 un profit de 312 milioane de lei, ceea ce însemană circa 70 de milioane de euro. Suma se raportează la o cifră de afaceri de 1,58 miliarde de lei şi la un număr de 1.267 de angajaţi. 
 
Investiţie de 53.000 de euro pe cap de locuitor
 
Alţi trei investitori importanţi din industria lemnului au ca proprietari companii din Italia: Savini Due, Ciatti HT şi Grande Arredo. Cele trei societăţi sunt specializate în fabricarea mobilei şi au contribuit împreună la afacerile din Sebeş cu aproximativ 100 de milioane de euro. Industria alimentară este prezentă cu două companii de top din România: Alpin 57 Lux, unul din liderii naţionali pe segmenul producţiei de îngheţată şi Romaqua Borsec, care deţine o fabrică de bere şi una de energizant. Cele două societăţi au investit la Sebeş aproximativ 50 de milioane de euro fiecare. 
 
Totodata, în localitatea Petreşti, parte componentă a oraşului, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Tec, care însemană o investiţie de circa 30 de milioane de euro. Oraşul nu a fost evitat nici de marile lanţuri de magazine. Concernul Kaufland a deschis aici un supermarket după o investiţie de 8 milioane de euro. Această realitate însemană şi venituri mari la bugetul local. După finalizarea investiţiei Daimler, încasările Primăriei Sebeş din taxe şi impozite de la firme vor ajunge la 8 - 9 milioane de euro. În prezent se cifrează la 7 milioane de euro.
 
Sebeşul are, potrivit recensământului din 2011, o populaţie de 24.165 de locuitori. Raportând la suma investiţiilor de 1,3 miliarde de euro, care va exista după finalizarea fabricii Daimler, rezultă cifra de 53.000 de euro investiţie pe cap de locuitor. Există aici aproximativ 1.200 de agenţi economici activi. Oraşul aflat la 10 kilometri de Alba Iulia este practic fără şomaj. Pentru a face faţă cererii mari de locuri de muncă, sute de muncitori vin să lucreze aici, de la Alba Iulia, Cugir, Aiud şi chiar Orăştie. Singura problemă socială a oraşului o reprezintă comunitatea de 4.000 de locuitori de etnie romă. Boomul economic al oraşului se explică şi prin poziţionarea viitoarei autostrăzi, estimată a fi terminată în 2014, chiar pe lângă Sebeş.
 
Oraşul, înfiinţat de coloniştii saşi
 
Oraşul Sebeş a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. De-a lungul timpului, localitatea poartă mai multe nume – Malembach în anul 1245, Millenbach în 1309, denumiri ce derivă din săsecul Malenboch ce înseamnă “râu care poartă mult pietriş”. Numele german al oraşului Muhlbach – Râul Morii a făcut mulţi istorici să afirme că saşii ar fi ocupat oraşul clădit de romani încă din secolul VIII şi i-ar fi obligat pe aceştia să se retragă în amonte pe valea Râului Morii.
 
În anul 1387, un act regesc dă dreptul Sebeşului de a-şi construi ziduri, oraşul devenind primul din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii. În anul 1438, Imperiul Otoman atacă Sebeşul, iar turcii intră în cetate. Rămâne în istorie rezistenţa solitară a unui turn, cel al Studentului, ce poate fi admirat şi astăzi. În 1485 regele Matei Corvinul acordă oraşului o serie de privilegii pentru completarea fortificaţilor, cele mai importante modificări fiind în incinta bisericii al cărui zid este supraînălţat, restul fortificaţiei suferind doar lucrări de mică anvergură.
 
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică aşezarea s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Ulterior a fost inclus în judeţul Alba, iar în perioada 1950 – 1968, oraşul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: