Săbii ale generalilor Armatei Regale căutate la Penitenciarul Aiud. Au fost îngropate de deţinuţi politici
0
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează marţi, 23 octombrie 2012, campania de cercetări arheologice în interiorul penitenciarului din Aiud destinată căutării, descoperirii și recuperării săbiilor de patrimoniu ascunse de câţiva dintre deţinuţii politici, în perioada 1956 – 1960.
În perioada regimului comunist, la Penitenciarul din Aiud au fost încarcerați, începând din anul 1947, cadre militare ale fostei Armate Regale Române, în special generali şi ofiţeri superiori, cărora le-au fost confiscate săbiile, ordinele, medaliile şi decoraţiile militare, unele conferite chiar de monarhii României. Aceste obiecte ceremoniale erau destinate dezasamblării și topirii, pentru recuperarea metalului dar mai ales ca gest de distrugere a unor simboluri istorice și culturale.
Riscându-și viața, unii dintre deținuții politici au reușit să salveze și să ascundă în incinta închisorii un număr de aproximativ 90 de săbii deosebite, cu inscripţii şi reprezentări heraldice gravate sau reliefate. Căutarea acestor obiecte de patrimoniu se va face pe baza mărturilor documentate şi planurilor provenite de la foştii deţinuţi politici care le-au ascuns (în prezent niciunul dintre aceștia nemaifiind în viață) și a informaţiilor provenite de la foşti angajaţi ai penitenciarului.
”Încercarea de recuperare a acestor săbii reprezintă o datorie de onoare pentru orice român și poate fi considerată o regăsire a unei părţi din trecutul naţiunii distrus cu bună ştiinţă de către autorităţile regimului comunist”, a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.
Lucrările șantierului arheologic vor fi realizate de o echipă de arheologi şi istorici sub coordonarea lui Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigaţii Speciale din cadrul IICCMER, Gheorghe Petrov, arheolog expert la MNIT Cluj şi IICCMER, Paul Scrobotă (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). Forţa de muncă necesară pentru săpăturile arheologice va fi asigurată de către Penitenciarul Aiud.
Acţiunea se desfăşoară în colaborare cu Penitenciarul Aiud, Întreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud, Primăria mun. Aiud, Muzeul de Istorie din Aiud, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie din Turda.
Salvate de deţinuţi
Din mărturiile unor contemporani, la Aiud au fost aduse până în anul 1956 un număr de 12 căruţe cu săbii, care au fost depozitate într-o magazie. În vara anului 1957, opt căruţe pline cu săbii au fost scoase din acea magazie, fiind transportate şi descărcate lângă atelierul de forjă al fabricii din interiorul penitenciarului. Acestea trebuiau să treacă prin nişte operaţiuni tehnice care prevedeau demontarea mânerelor şi gărzilor, debitarea lamelor apoi prelucrarea acestora prin forjare în vederea realizării unor produse finite; bucăţile din lame care nu mai puteau fi folosite erau trimise la topit, iar oţelul obţinut era întrebuinţat la turnătorie pentru îmbunătăţirea calităţii fontei care se producea acolo.
În acel timp, la forjă lucrau numai deţinuţi cu condamnări politice, iar activitatea se desfăşura într-un singur schimb pe zi. Unul dintre aceştia, profesorul Gheorghe Popescu-Vâlcea (n.1912 – d.1998), originar din comuna Copăceni, judeţul Vâlcea, a realizat că, prin distrugerea acestor săbii, care reprezentau adevărate valori şi simboluri naţionale, comuniştii săvârşeau un sacrilegiu. Ca urmare, în înţelegere cu alţi doi deţinuţi de încredere, Savu Popa (n.1928 – d.1999) din Ocna Sibiului şi Gheorghe Martău (n.1922 – d.?), originar din zona Tg. Jiu, au plănuit împreună să salveze o parte din aceste săbii, alegându-le însă pe cele mai deosebite, care posedau diferite inscripţii şi reprezentări heraldice gravate sau reliefate.
Astfel, au sortat circa 60 de săbii, majoritatea acestora fiind în stare fragmentară, pe care în cursul lunii septembrie 1957, într-un moment al unei zile, le-au îngropat în două şanţuri săpate în interiorul forjei. Spre sfârşitul anului 1960, înainte de Crăciun, la atelierul de forjă au mai fost aduse încă patru căruţe încărcate cu săbii pentru a fi şi acestea distruse. Dintre cei care participaseră în urmă cu trei ani la prima operaţiune de ascundere, atunci mai lucra la forjă doar Popa Savu. Acesta, împreună cu un alt deţinut politic, Tiberiu Hentea (n.1920 – d.1999), originar din Sibiu, au reuşit să aleagă peste 30 de săbii care li s-au părut lor a fi mai deosebite, şi apoi să le îngroape în apropierea locului unde fuseseră ascunse, în 1957, celelalte săbii.
Secretul acestor acţiuni de mare risc a fost păstrat cu sfinţenie de către cei implicaţi până după căderea regimului comunist. Primele declaraţii publice referitoare la aceste fapte au fost fost înregistrate în cursul anului 1993. Aceste arme reprezintă nişte bunuri mobile de patrimoniu care conţin o valoare istorică, simbolică şi artistică de nepreţuit, putând fi încadrate în categoria bunurilor de tezaur.
Se încarcă comentariile...
