Reportaj la Roşia Montană: ce vor localnicii. În ţară, mii de oameni au ieşit în stradă pentru a contesta proiectul
0
Un reporter „Adevărul“ a fost ieri la Roşia Montană şi a stat de vorbă cu câţiva dintre locuitori. Cei mai mulţi dintre ei speră ca proiectul de exploatare a aurului să demareze curând.
O vizită în Roşia Montană te poate ajuta să înţelegi problemele şi dorinţele oamenilor din localitatea despre care se vorbeşte mereu în ultima perioadă. Sărăcia şi lipsa de alternative îi fac pe locuitori să aştepte repornirea mineritului.
La referendumul organizat în decembrie 2012 în 35 de oraşe şi comune din judeţul Alba privind mineritul din Apuseni şi proiectul de la Roşia Montană, s-au prezentat 43,20% din cetăţenii cu drept de vot.
Prin urmare, referendumul a fost invalidat din cauza prezenţei reduse. 62,45% din cetăţenii care s-au prezentat la urne au votat „Da“ mineritului, iar 35% „Nu“. În Roşia Montană, localitate vizată direct de referendum, prezenţa a fost de 66,06 %, iar din cetăţenii care s-au prezentat la urne, 78,75% au răspuns „Da“. 19,44% au răspuns „Nu”.
Există aşadar şi oameni care nu susţin proiectul minier privat iniţiat de compania Roşia Montană Gold Corporation. Aceştia au pus pe locuinţe afişe că „această proprietate nu este de vânzare” şi care afirmă că nu vor pleca niciodată din Roşia Montană. Susţinătorii exploatării spun că argumentele care stau la baza proiectului îi vor convinge şi pe cei care se opun.
„PROTESTELE NU DAU DE MÂNCARE LA OAMENI“
„De 15 ani ne tot duc cu zăhărelul. Trebuie să îi dea drumul odată pentru că altceva nu se poate face aici. Am lucrat la mina din Roşia 30 de ani. Copiii mei vor să facă acelaşi lucru, dar nu au unde să lucreze. Agricultură nu putem face aici, iar doar din creşterea animalelor nu se poate trăi. Turism iarăşi nu se poate face astfel încât să câştigăm toţi. Să îi dea odată drumul la mină şi vom avea toţi de câştigat”, ne spune Mircea Pal, în vârstă de 60 de ani.
Pensionarul este de acord că lumea are dreptul să protesteze, dar susţine că nu protestele dau de mâncare la oameni. El este unul dintre cei care nu au apucat să vândă proprietatea la companie, dar spune că o va da când se va ivi posibilitatea. RMGC deţine în prezent 80 la sută din proprietăţile necesare proiectului şi va relua procedura de achiziţie doar dacă Parlamentul şi Guvernul dau „undă verde” investiţiei.
La Roşia Montană a existat minerit până în 2004. RoşiaMin, fosta exploatare de stat, a intrat în faliment şi a fost închisă. Aproape 1.000 de persoane, câte mai lucrau la vremea respectivă, au ajuns în şomaj. Au sperat că mineritul se va relua şi vor reveni în activitate. Nu s-a întâmplat nimic concret pentru că autorităţile au întârziat să ofere un răspuns. Prin adoptarea legii de către Guvern şi transmiterea către Parlament s-a ivit, cel puţin, posibilitatea ca proiectul să fie dezbătut cu adevărat.
„COMUNA A ÎMBĂTRÂNIT”
„De 2.000 de ani e minerit aici şi tot minerit trebuie să fie şi în continuare. Trebuie să înceapă pentru ca oamenii să aibă locuri de muncă. Avem o zonă frumoasă, dar nu atât încât să se dezvolte doar din turism. După dispariţia mineritului, comuna a îmbătrânit foarte mult.
Copiii pleacă în străinătate sau în oraşe unde îşi găsesc un loc de muncă. Aproape au dispărut intelectualii. La noi, intelectualii au fost, în primul rând, inginerii care au lucrat în mină. Dacă se mai continuă 15 ani în acest mod, va ajunge un loc pustiu de tineret şi intelectuali”, ne-a spus ieri Valer Briciu, în vârstă de 56 de ani.
„STĂM PE UN MUNTE DE AUR“
Proiectul care urmează să fie dezbătut de Parlament prevede creşterea participaţiei statului român în compania minieră la 25 la sută, investiţii în recuperarea şi restaurarea patrimoniului cultural de 150 de milioane de dolari şi beneficii totale pentru România de peste 5 miliarde de euro. Cifrele sunt incluse în acordul care ar urma să fie dezbătut în Parlament. Pentru oamenii din Roşia Montană, aceste cifre seci nu spun mare lucru. Pentru că au trăit aproape exclusiv din minerit sunt convinşi că beneficiile vor exista cu adevărat, atât pentru ei, cât şi pentru stat.
„Noi suntem mulţumiţi să dea de lucru la copiii noştri. Dacă statul a câştigat atâţia zeci de ani din minerit, cred
că va câştiga şi acum. Stăm pe un munte de aur şi e păcat să nu fie exploatat. Nu ştiu multe despre condiţiile proiectului, dar sunt convins că statul va avea grijă să se protejeze din toate punctele de vedere”, crede Gherasim Bartoc, în vârstă de 54 de ani, un alt bărbat din Roşia Montană care a lucrat peste 15 ani în domeniul mineritului.
„NUMAI POLUARE ŞI DISTRUGERE“
Opoziţia faţă de proiectul minier există la Roşia Montană şi nu este de neglijat. Avanspostul nucleului dur al opozanţilor este reprezentat de asociaţia Alburnus Maior, care susţine că reprezintă interesele celor care nu vor să plece de aici. Cei care se opun sunt, în general, reticenţi, şi nu vorbesc cu presa decât foarte rar, pe motiv că ar fi vândută „Goldului”. Am reuşit totuşi să stăm de vorbă cu unul dintre aceştia. „Aici m-am născut şi aici vreau să mor. Nu plec niciodată de pe proprietatea mea şi nici nu o să o vând niciodată. Să facă ce vor cu proiectul lor pentru că pe noi nu ne interesează. La Roşia Montană se poate trăi şi fără minerit. De atâta vreme nu mai există exploatare şi nu a murit nimeni din cauza asta. Cred că nu va aduce nimic bun, numai poluare şi distrugere”, ne-a vorbit o persoană sub protecţia anonimatului.
RMGC SE LAUDĂ CU TEHNOLOGIE MODERNĂ
Reprezentanţii RMGC susţin că proiectul este sigur din toate punctele de vedere. „Deja asigurăm un venit pentru 1.000 de familii din zonă. Se lucrează la reabilitarea patrimoniului, la cercetarea galeriilor romane şi la reabilitarea caselor şi a monumentelor istorice. Cei care se opun nu cunosc realităţile de la faţa locului. Nu cunosc cât de modern şi de sigur este proiectul nostru. Tehologia este de ultimă generaţie. Avem banii şi utilajele pregătite. Putem să începem chiar mâine”, a spus Dragoş Tănase, directorul general RMGC.
Acesta speră ca dezbaterile în Parlament să se finalizeze cât mai curând cu un răspuns favorabil proiectului. Tănase a spus că îi aşteaptă la Roşia Montană pe toţi parlamentarii, pentru a se informa la faţa locului.
„VREM PÂINE, NU CIRC!“
Roşia Montană este singura comunitate minieră din Munţii Apuseni care mai sărbătoreşte Ziua Minerului. Ieri, la Roşia Montană, mii de oameni au cerut repornirea mineritului. „Speranţa noastră este în Parlament. Votaţi «Da» pentru locuri de muncă”, „Roşia Montană e aici, nu în Piaţa Universităţii. Vrem pâine, nu circ!” sunt câteva dintre sloganurile afişate de organizatori pe stadionul din Roşia Montană, unde a avut loc sărbătoarea.
Organizator a fost Primăria Roşia Montană, în parteneriat cu Sindicatul „Viitorul mineritului”, Consiliul Judeţean Alba şi RMGC. Participanţii au asistat la concerte de muzică uşoară şi populară, au ascultat discursurile reprezentanţilor administraţiei locale şi judeţene şi au cântat imnul minerului cu corul minerilor. La Roşia Montană au venit aproape 50 de primari din judeţele Alba, Hunedoara şi Bihor. Edilii au urcat pe scenă şi au susţinut proiectul de exploatare a aurului.
„Este o sărbătoare de tradiţie pentru mineri şi participă oameni din comunităţi miniere din toţi Apusenii. Noi, aici, la Roşia Montană, suntem acasă şi nu cred că cei din Piaţă Universităţii ne reprezintă. Ar trebui să vină aici să vadă şi apoi să işi dea cu părerea în legătură cu proiectul minier”, a declarat Cristian Albu, liderul sindicaliştilor mineri din Roşia Montană.
BUCUREŞTI: A OPTA ZI DE PROTESTE, FAZA PE SECTOR
de Ionuţ Ungureanu
Protestele faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană au continuat şi ieri în Capitală, atingând gradul cel mai mare de prezenţă. Mii de persoane organizate în grupuri au pornit din fiecare sector pentru a mărşălui apoi, împreună, prin tot oraşul
A opta zi de proteste faţă de controversatul proiect minier de la Roşia Montană a adus mişcări masive în Bucureşti. Tineri, bătrâni, hipsteri sau studenţi, gură-cască sau suporteri de fotbal au mărşăluit ieri de la periferiile oraşului spre centru pentru un protest de amploare. Ca şi până acum, oamenii s-au mobilizat pe reţelele de socializare.
Şirul de proteste a început la câteva zile după ce Guvernul României a aprobat legea ce dă undă verde exploatării miniere de la Roşia Montană. Prima zi de proteste din Bucureşti a fost duminică, 1 septembrie. Atunci, circa 4.000 de oameni au mărşăluit începând din Piaţa Universităţii până în faţa Guvernului României, şi înapoi. În tot acest timp, circulaţia a fost blocată, iar mulţimea a fost însoţită de jandarmi şi de poliţişti.
Prima zi de protest s-a terminat în jurul orei 3.30 dimineaţa, cu o manifestaţie de tip „sit-in”. Oamenii au stat pe jos, au bătut cu sticlele de asfalt, au scandat şi au montat câteva corturi. În cea de-a doua zi, aproximativ 1.000 de manifestanţi s-au strâns la Universitate. Ulterior, după ce au spart cordonul de jandarmi, au ajuns pe Bulevardul Academiei, acolo unde au şi rămas. Oamenii au protestat paşnic, şi-au instalat corturi, dar accesul mai multor troleibuze a fost blocat.
OMAGIU PENTRU VICTIMELE REVOLUŢIEI
În a treia zi, Jandarmeria Capitalei a înăsprit efectivele, dar oamenii au reuşit să treacă printre străduţe şi prin ganguri înguste şi să ajungă pe Calea Victoriei. Mai apoi, cei peste 1.000 de oameni au ajuns în zona Pieţei Revoluţiei. Momentul culminant a fost la miezul nopţii, când protestatarii au decis să ţină un moment de reculegere pentru victimele Revoluţiei din 1989. Miercuri, peste 2.000 de manifestanţi au blocat din nou Bulevardul Regina Elisabeta şi au înălţat lampioane.
În cea de-a cincea zi, manifestanţii au intrat, iniţial, în Centrul Vechi, apoi s-au întors la Universitate, unde au ocupat Bulevardul Regina Elisabeta. La miezul nopţii, aproape 1.000 de oameni se aflau în Piaţa Constituţiei, dar şi alte câteva sute erau răsfiraţi prin alte zone. Bucureştenii au continuat protestele, peste 1.000 de oameni ocupând o parte din Bulevardul Regina Elisabeta vineri, în cea de-a şasea zi.
Protestatarilor li s-au alăturat şi ultraşii veniţi de la meciul România-Ungaria. De data aceasta, în Piaţa Universităţii s-a cântat imnul României, iar jandarmii au fost aplaudaţi de sute de oameni.
Sâmbătă, în a şaptea zi, a fost momentul în care mai multe comunităţi diferite s-au unit pentru acelaşi scop. Între ele, un grup de biciclişti care a mărşăluit până în Piaţa Universităţii şi un grup de cetăţeni din Bârlad care protesta împotriva gazelor de şist. La acţiune au participat câteva mii de persoane, mulţimea ajungând, în jurul orei 20.40, în faţa sediului Televiziunii Române, unde a rămas câteva ore. Acolo, protestatarii au scandat, au bătut din tobe şi au strigat lozinci critice la adresa presei. ;
„GĂURI ÎN LOC DE MUNŢI ŞI LACURI OTRĂVITOARE“
CONSTANŢA. Participanţii la proteste s-au mobilizat prin reţelele de socializare şi s-au strâns ieri, la ora 17.00, când erau programate protestele din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării. Militanţii s-au adunat în două puncte din oraş: la Monumentul Victoriei de la Casa Albă şi la City Park. Pentru că mitingul a fost neautorizat, manifestanţii nu au purtat pancarte şi bannere, ci doar tricouri şi afişe cu Roşia Montană. Paula Anastasia Tudor este jurnalist şi se numără printre apărătorii Roşiei Montane. E mamă, s-a documentat, iar asta o face să aibă o opinie clară. „Este vorba despre ce lăsăm noi moştenire mai departe. Găuri în loc de munţi şi lacuri otrăvitoare? Iar munţii rămaşi - bărbieriţi de orice urmă de copac?“
IALOMIŢA, CĂLĂRAŞI. Locuitorii din Bărăgan tratează cu indiferenţă subiectul Roşia Montană. La Slobozia şi la Călăraşi, nimeni nu a ieşit din casă.
CLUJ-NAPOCA. Ieri, 6.000 de oameni au protestat la adresa proiectului minier Roşia Montană. Sâmbătă, în Piaţa Unirii s-au adunat zeci de tineri şi au organizat un atelier de pictat bannere. Vineri, aproximativ 300 de oameni se strânseseră în centrul Clujului în semn de solidaritate cu protestele din ţară. „Avertizăm Parlamentul că ne vom aminti şi de gazele de şist, de defrişările care au loc, multe alte nedreptăţi împotriva cărora nu s-a luat atitudine. Roşia Montană a devenit o cauză pentru toată lumea”, a declarat, din mijlocul manifestanţilor, Mihnea Blidariu, solistul trupei „Luna Amară“, în ziua în care împlinea 34 de ani. Manifestanţii au venit la proteste cu familiile, cu copii şi animale de companie şi au scandat lozinci precum: „Ponta, nu uita, va veni şi vremea ta!“,„Refuz, rezist, nu vrem gaze de şist!” „Antonescu Crin, cianuristul cel mai fin“.
SIBIU. Sute de manifestanţi s-au strâns şi ieri, pentru a cincea zi consecutiv, ca să strige împotriva exploatării aurului. Câteva zeci de tineri au ieşit în stradă sâmbătă, la Sibiu, pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Cântecele patriotice au răsunat în Piaţa Mare a Sibiului, iar participanţii au purtat un banner pe care scria „Roşia Montană – Revoluţia generaţiei noastre”. Vineri, 6 septembrie, preoţii au venit în mijlocul manifestanţilor şi au cântat „Deşteaptă-te române”, au spus Crezul şi Tatăl nostru. Preoţii au împărţit şi icoane.
MARAMUREŞ. 200 de băimăreni s-au adunat ieri, în faţa Statuii Ostaşului Român, pentru a protesta faţă de proiectul Roşia Montană. Oamenii au mărşăluit până la Prefectură.
ARAD. O comună din judeţul Arad s-a alăturat campaniei „Salvaţi Roşia Montană”. Un banner cu sloganul respectiv a fost afişat la intrarea în Primăria Hăşmaş: „Comuna Hăşmaş îndeamnă: Salvaţi Roşia Montană! Oamenii sunt mai scumpi ca aurul!”, este mesajul care-i întâmpină pe toţi cei care trec prin faţa sediului. Iniţiativa îi aparţine primarului Cornel Popa, care a comandat personal confecţionarea banner-ului şi a fost după el la Arad.
TIMIŞOARA. 700 de protestatari au blocat ieri strada din faţa Primăriei. Printre ei s-au numărat zeci de suporteri ai echipei de fotbal ASU Poli Timişoara, din liga a patra.
IAŞI. Cu puţin timp înainte de ora 20.00, cei aproximativ 1.000 de oameni strânşi la miting ieri la Iaşi s-au aşezat pe ambele sensuri ale bulevardului Copou, în dreptul Universităţii "Al. I. Cuza", scandând lozinci precum "Nu cedăm, nu capitulăm!", "Nu corporaţia face legislaţia!", "Toate partidele, aceeaşi mizerie!".
Corespondenţi „Adevărul“
Se încarcă comentariile...
