Rechizitoriul unei grupări de proxeneţi de lux. Cum au fost racolate şi folosite în în străinătate zeci de tinere din România. Rolul ”iubitelor” în reţeaua inculpaţilor
0Un rechizitoriu realizat de DIICOT prezintă în detaliu modul în acre acţiona o grupare de proxeneţi care racola fete din România şi le ducea pentru practicarea prostituţiei în străinătate. Gruparea avea o structură ermetică, iar fetele trebuiau să îşi dea identităţi false în situaţia unor controale ale poliţiei.
Potivit DIICOT, liderul grupării, Boitor Ioan Cristian Sorin, a început să aibă preocupări pe linia proxenetismului international, acţionând pe relaţia România (de unde proveneau fetele) - Italia (unde se practica prostituţia) în perioada anilor 2011 - 2002. Acesta a fost menţionat de o martoră ca unul dintre ”Regii străzilor”. Boitor este acuzat în acest dosar că a săvârşit fapte de proxenetism faţă de 24 de tinere, dintre care 3 minore.
În perioada anilor 2002-2004, Boitor Ioan Sorin Cristian a atras în această afacere infracţională şi pe fratele său mai mic Boitor Constantin Daniel, precum şi pe inc. Şarlea Valentin Dan, prieten de al său din Blaj. Ulterior, potrivit procurorilor, au aderat şi alte persoane din Alba, constituind practic o grupare infracţională organizată specializată în comiterea de infracţiunilor de proxenetism internaţional, grupare cunoscută în zona Blajului, la nivelul comunităţii sub numele de ”fraţii Boitor”.
”Gruparea infracţională a acţionat în principal pe ruta România – Italia, în sensul că fetele recrutate din România, iniţial din zona municipiului Blaj, apoi şi din alte zone ale ţării, au fost exploatate sexual în Italia, în principal în zona oraşelor Modena şi Bologna. De-a lungul timpului în vederea obţinerii unor câştiguri mai mari, gruparea a acţionat şi în alte state, plasând fete la prostituţie în Belgia, în perioada anilor 2008-2009, în capitala Bruxelles, în Luxemburg în cursul anului 2011, precum şi în ultimii ani în Germania şi Austria. Deasemenea gruparea infracţională a dus fete pentru a le plasa la prostituţie şi în Franţa la începutul anului 2013. În Germania, membrii grupării infracţionale au acţionat în principal în zona oraşului Augsburg, unde Boitor Ioan Sorin Cristian şi Lupean Laurenţiu, persoană ce a aderat ulterior la grupare, şi-au achiziţionat fiecare câte un apartament. În decursul anilor la această grupare infracţională au aderat şi alte persoane şi anume Szobo Laszlo Daniel şi Dani Coloman”, se susţine în rechizitoriul procurorilor
Potrivit documentului, gruparea infracţională avea o structură ermetică, închisă, pentru a colabora cu membrii acesteia o persoană trebuia să câştige încrederea liderului. ”Pentru a se proteja de organele de urmărire penală, membrii grupării acţionau conspirat, luându-şi măsuri de prevedere. Astfel, în Italia, fetele nu aveau voie să discute unele cu altele, nu aveau voie să meargă cu clienţi români (în acest caz exista temerea că fata se poate îndrăgosti de client şi deci să plece cu acesta şi să-i denunţe) şi albanezi (exista temerea că aceştia le puteau lua pe fete pentru a lucra pentru ei). Pentru a păstra legătura cu proxeneţii, fetele primeau de regulă un telefon mobil cu cartelă de România, de pe care aveau voie doar să dea SMS-uri (mesaje pe telefon) către proxeneţi şi să primească SMS-uri, întrucât proxeneţii se temeau să nu fie interceptaţi de autorităţile judiciare italiene. În ultimii ani de regulă inculpaţii păstrau legătura între ei şi cu fetele aflate în relaţia apropiată a grupării, pe Facebook, WhatsApp, alte aplicaţii informatice de acest gen despre care aveau cunoştinţă că nu ar putea fi interceptate”, se mai afirmă în rechizitoriu.
Identităţi false pentru fete în cazul unir controale ale poliţiei
Fetele care practicau prostituţia în străinătate erau instruite, ca în cazul unor controale ale poliţiei să se prezinte sub nume false către organele de poliţie din ţara respectivă şi erau ameninţate cu acte de violenţă (mai multe fete au reclamat bătăi aplicate) şi cu divulgare activităţilor de prostituţie către familie, în cazul în care i-ar denunţa. Dealfel pe Italia, mai multe fete s-au prezentat cu date false către organele de poliţie (carabinieri) cu ocazia controalelor efectuate la stradă, acestea fiind ridicate şi identificate dactiloscopic. Tot pentru a-şi asigura conspirativitatea acţiunilor, inculaptul Boitor Constantin Daniel obişnuia să se prezinte faţă de anumite persoane cu identităţi false. În timp membrii grupării infracţionale au dezvoltat o activitate premediatată şi foarte bine organizată de exploatare a prostituţiei, activitate destinată să le aducă benficii materiale ilicite foarte mari, de ordinul a peste un milion de euro, aceştia profitând de ignoranţa, naivitatea persoanelor de sex feminin captate şi devenite dependente de aceştia, transformate în surse de venit pentru a asigura membrilor grupării un stil de viaţă foarte ridicat. Majoritatea fetelor recrutate de gruparea infracţională provind din familii fără posibilităţi materiale, şi au o şcolarizare la nivel mediu.
Ioan Cristian Boitor, liderul grupării de proxeneţi
”Cea mai folosită metodă de recrutare a fetelor, a fost metoda «lover-boy». Încrederea fetei se câştiga printr-un comportament afectuos, măgulitor, fetei i se făceau cadouri însemnate faţă de posibilităţile sale materiale, aceasta era plimbată prin ţară cu maşini luxoase, dusă în excursii, i se promitea câştiguri materiale însemnate, i se dădea de înţeles că în timp, dacă va lucra pentru ei, va ajunge şi ea să deţină maşini scumpe, o casă, să-şi facă o situaţie, iar în final fata se îndrăgostea de proxenet, fiind cucerită de stilul de viaţă luxos al acestuia şi vrăjită de promisiunile făcute. Odată dusă într-o ţară străină, unde fata nu cunoştea limba, nu cunoştea locurile, nu avea nici un venit legal, nu avea unde locui, nu avea acces la locurile unde se practica prostituţia în lipsa unei protecţii, aceasta era pusă într-o relaţie de dependenţă totală de proxenet, acceptând uşor să practice prostituţia pentru el, în speranţa deşartă că în viitor îi va fi mai bine, că va lucra puţin timp şi după ce îşi va face o situaţie va abandona acestă meserie”, mai susţin procurorii în materialul de urmărire penală.
Diferenţa dintre ”iubite” şi restul fetelor
Multe din fetele exploatate au devenit în timp dependente emotional de proxeneţi, fiind într-o perpetuă stare de temere faţă de aceştia, rămânînd sub controlul lor perioade îndelungate de timp (câţiva ani), trecând uşor cu vederea şi ameninţările şi bătăile pe care i le administra proxenetul, culpabilizându-se (găsindu-se vinovate) tot pe ele şi găsind justificări pentru aceste comportamente ale proxeneţilor. Unele dintre ele, au rămas cu o stare de temere faţă de proxeneţi, chiar şi după ce nu au mai lucrat pentru gruparea infracţională. Au fost şi fete care constrânse de situaţia materială precară, au acceptat din ţară propunerea proxeneţilor de a practica prostituţia în străinătate, sperând că vor lucra puţin timp, la club, familia lor din ţară nu va afla ce anume fac, şi după ce vor avea o anumită stare materială mai bună se vor lăsa. Situaţia acestora era oarecum mai bună din punct de vedere financiar decât a celorlate considerate ”iubite”, deoarece acestea de regulă negociau din ţară un anumit procent variabil (între 50-90%) pe care trebuiau să-l dea din câştiguri proxenetului, pe când ”iubitele” dădeau către proxenet toţi banii.
Gruparea formată în total din 15 inculpaţi a fost trimisă în judecată în iunie 2017. Până în prezent, dosarul a parcurs doar prima etapă a camerei preliminare, Tribunalul Alba constatând, în ianuarie 2018, legalitatea sesizării instanţei. Decizia a fost contestată, dosarul urmând să ajungă la Curtea de Apel. Până la pronunţarea unei decizii definitive, inculpaţii beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
Se încarcă comentariile...
