Prinţul Charles a vizitat, la Teiuş, o biserică greco-catolică ctitorită de strămoşi ai Reginei Elisabeta a II-a

Prinţul Charles a vizitat, la Teiuş, o biserică greco-catolică ctitorită de strămoşi ai Reginei Elisabeta a II-a

Prinţul Charles ajuns la Teiuş cu elicopterul  şi a fost întâmpinat de zeci de localnici

Prinţul Charles al Marii Britanii a ajuns sâmbătă, 3 iunie, pentru o scurtă vizită în oraşul Teiuş din judeţul Alba. Alteţa Sa a făcut un mic popas la la Biserica greco-catolică din oraş, ctitorie a strămoşilor familiei Raţiu şi a stră-străbunicilor M.S. Regina Elisabeta a II-a.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prinţul de Walles a ajuns cu un elicopter, care a aterizat pe stadionul din Teiuş, gazonul fiind tuns special pentru acest eveniment. Charles a fost întâmpinat de primarul oraşului, Mirel Hălălai, de preotul paroh Paul Turcu şi de numeroşi credincioşi. 
 
Alteţa Sa a fost primit cu pâine şi sare, iar în cinstea vizitei sale a fost realizată şi o placă comemorativă pe care a fost trecut textul: „Această placă comemorativă marchează vizita Alteţei Sale Regale Prinţul Charles de Wales în biserica greco-catolică din Teiuş cu hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului, în timpul arhipăstoririi Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România”.

 
„Este o vizită privată, intermediată de Fundaţia Ioan Raţiu. Strămoşii lui Ioan Raţiu, care sunt într-o relaţie de sânge cu Casa Regală a Marii Britanii, sunt înmormântaţi în Biserica greoc-catolică de la Teiuş. Vizita se va derula în interiorul bisericii şi probabil va cuprinde şi un moment de reculegere. Ne manifestăm sincera dorinţă de a saluta un personaj care are adânci implicaţii în viaţa culturală a societăţii noastre. Îi transmitem bun venit şi  dorim să îi arătăm că şi noi avem rădăcini adânci aici, iar atenţia pe care i-o vom înmâna face indiscutabil parte din dorinţa noastră de a promova oraşul Teiuş”, a declarat primarul oraşului, Mirel Hălălai.
 

"Sperăm cu această vizită să se mişte puţin lucrurile şi cei care sunt îndrituiţi şi specialiştii să ne ajute să o restaurăm şi să o punem în valoare. Biserica este foarte veche, monument istoric, prima atrestare este de la 1634. Ctitori sunt Mihail Petru şi Zamfira care au început această biserică înainte de 1600. Inscripţia de la intrare atestă acest lucru", a spus preotul paroh. 
 
 
Prinţul de Wales se află în România de la începutul acestei săptămâni, iar luni a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj, în semn de recunoaştere pentru contribuţia sa la valorificarea patrimoniului cultural românesc, dar şi a întăririi relaţiilor dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
 

Biserica greco-catolică din Teiuş este cea mai veche ctitorie a strămoşilor familiei Raţiu şi a stră-străbunicilor M.S. Regina Elisabeta a II-a. Biserica Română Unită din Teiuş, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a fost ctitorită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (probabil între anii 1586-1598), de către ramura din Teiuş a familiei nobiliare Raţiu. Edificiul din oraşul Teiuş este declarat monument istoric. Potrivit datelor istorice, biserica românească de secol XVI din Teiuş este o ctitorie a nobililor români Petru Rácz I., soţia sa domniţa Zamfira şi Mihail Rácz. 

Biserica veche din Teiuş este o construcţie în stil bazilical, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, prevăzută la extremităţile de apus şi de răsărit cu un turn clopotniţă şi o absidă semicirculară fără decroş, care constituie altarul. Transformările făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcţiei. În forma iniţială biserica a avut o navă dreptunghiulară (12×7 m) la exterior, un turn clopotniţă adosat faţadei vestice (4×4 m) la exterior şi o absidă decroşată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniţă şi naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside şi altarul actual, sunt executate din piatră şi cărămidă. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică de cărămidă, iar la exterior, zidurile sunt sprijinite pe fiecare latură de câte patru contraforturi, potrivit wikipedia.org.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările