Primul parlament din istoria României Mari. Ardealul a avut un număr uriaş de reprezentanţi: 169 de senatori şi deputaţi

Primul parlament din istoria României Mari. Ardealul a avut un număr uriaş de reprezentanţi: 169 de senatori şi deputaţi

Iuliu Maniu a reprezentat judeţul Alba în primul Parlament al României Mari/Sursa historia.ro

Fruntaşii politici ardeleni s-au bucurat de o mare popularitate la alegerile din 1919. În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputaţi şi senatori din Ardeal.

Ştiri pe aceeaşi temă

20 noiembrie 1919, Ateneul Român (n.r. - Palatul Adunării Deputaţilor se afla în renovare) îşi începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Fastul şi solemnitatea au fost pe măsură. „Lucrările legislativului au debutat, conform cutumei încetăţenite, în prezenţa regelui Ferdinand, care a citit obişnuitul mesaj. De data aceasta, se înţelege, cu conotaţii speciale. Printre parlamentarii din primele rânduri din sală se aflau şi dintre cei veniţi din Transilvania: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Ciceo Pop, M. Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu. Pe toţi îi unise lupta activă pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru Unirea cu ţara“, scrie Grigoare Toloacă în revista „Dacoromania“.

Trei legi electorale

Alegerile din 1919 s-au desfăşurat în baza a trei legi electorale. Prima a fost publicată în 16 mai 1918 şi a înlocuit principiul „votului censitar“ (n.r. - calitatea de alegător o aveau cei cu un venit stabil, un salariu sau o pensie la un anumit nivel) cu cel al „votului universal”. Primul articol al legii spunea că „toţi cetăţenii români majori vor alege prin vot obştesc obligatoriu, egal, direct şi secret“. Trebuie să subliniem că dreptul la vot îl aveau doar bărbaţii, femeile fiind exceptate de la exercitarea acestui  drept. Din lucrarea „Sisteme şi procedure electorale“, semnată de Claudia Gilia, aflăm că cei care absentau de la vot primeau o amendă între 20-500 de lei.

Autorităţile au constatat ulterior o mare încurcătură: legea era valabilă doar în Vechiul Regat (n.r. România formată în 1859 prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească) şi în Basarabia. Situaţia s-a îndreptat în august 1919, când s-a publicat câte o lege electorală pentru Transilvania, respectiv Bucovina. Din lucrarea „Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937), semnată de Sorin Radu, aflăm că Decretul-lege care cuprindea dispoziţii privitoare la alegerile pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat în Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş impunea scrutinul majoritar. Alegerile urmau să fie organizate în circumscripţii uninominale din care provenea cea mai mare parte a celor 205 deputaţi şi 86 de senatori. Din lucrarea lui Sorin Radu mai aflăm că reprezentarea proporţională era admisă, prin excepţie, în cazul oraşelor municipii: Arad, Oradea, Cluj Napoca şi Timişoara, din care proveneau câte doi deputaţi.

169 de ardeleni în primul Parlament al României Mari

„Competiţia electorală a antrenat un număr de 25 de partide şi partiduleţe politice. Printre formaţiunile care au contat în ochii alegătorilor s-au numărat Partidul Naţional Liberal, Partidul Conservator, Partidul Naţional din Transilvania, Partidul Ţărănesc, Partidul Poporului şi gruparea politică creată de marele istoric Nicolae Iorga“, notează Grigoare Toloacă.

Alegători stând la coadă pentru a vota în România interbelică

Alegerile pentru Camera deputaţilor s-au ţinut în 3 noiembrie,  iar două zile mai târziu cele pentru Senat. Rezultatele au adus o mare satisfacţie alegătorilor din Ardeal. Partidul naţional din Transilvania a obţinut cele mai multe mandate în noul parlament al ţări: 169. Pe listă urmau liberalii cu 100 de mandate, iorghiştii cu 18, conservatorii cu 13, socialiştii cu 7. Restul mandatelor au revenit celorlalte grupări politice participante la alegerile 1919. Primul Parlament al României Mari număra 560 de deputaţi şi senatori.

Din Monitorul Oficial nr. 41/13 noiembrie 1919 aflăm că judeţul Alba era reprezentat în Legislativ de 8 deputaţi şi 3 senatori. Oraşul Alba Iulia era reprezentat de deputatul Iuliu Maniu, respectiv de senatorul Ioan Teculescu. Cum niciuna dintre formaţiunile politice nu a obţinut majoritatea de 50% plus unu, era nevoie de o coaliţie de partide care să formeze majoritatea necesară. „Târguielile“ au durat până la mijlocul lunii decembrie 1919, când s-a format primul guvern al României Mari. Din majoritate făceau parte şi cei 169 de parlamentari din Transilvania.

În fruntea executivului era transilvăneanul Alexandru Vaida-Voevod. În perioada în care primul ministru a participat la Conferinţa de pace de la Paris, interimatul la Guvern a fost asigurat tot de un transilvănean, Ştefan Ciceo Pop. Portofoliul Lucrărilor Publice a fost ocupat de un alt ardelean, Octavian Goga. (Articol scris de NICU NEAG)

   Citiţi şi:

Povestea moţului Nicolae Tomuş, ultimul lespedar din Apuseni. Secretul celebrelor tigăi din piatră în care se fac cele mai bune plăcinte cu brânză

Peştera Focul Viu, gheţarul din Apuseni care arde zi de zi în lumina soarelui

Angelica Rozeanu, legenda tenisului de masă: prima campioană mondială din istoria sportului românesc

Drama femeii care stă în cărucior de 25 de ani. S-a vindecat de scleroză multiplă, dar n-are cine s-o ajute să meargă

Pe urmele partizanilor, în cătunul Zăpodie din Apuseni. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii grupării Şuşman

Jefuirea oraşului Alba Iulia la mijlocul anilor 1600: turcii şi tătarii l-au distrus din temelii

Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cîmpeni, cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional din Ţara Moţilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările