Praznicele din Sâmbăta Mare: îngroparea Mântuitorului Isus Hristos şi coborârea în iad

Praznicele din Sâmbăta Mare: îngroparea Mântuitorului Isus Hristos şi coborârea în iad

Creştinii sărbătoresc astăzi ultima zi înainte de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, zi cunoscută şi sub denumirea de Sâmbătă Mare sau Sâmbătă Patimilor. La miezul nopţii, credincioşii vor ascultă, în faţă bisericilor, slujba de Înviere, la care se va primi lumina şi vestea că Hristos a Înviat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Creştinii sărbătoresc ultima zi înainte de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, zi cunoscută şi sub denumirea de Sâmbătă Mare sau Sâmbătă Patimilor. Tradiţia arată că această zi este o zi de odihnă, pentru că trupul lui Hristos a stat în mormânt întreagă zi, iar tradiţia bisericească spune că, în Sâmbătă Mare, Iisus a coborât cu sufletul în iad, pentru a-i mântui pe drepţii Vechiului Testament.
 
Iosif cel din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatrã mare la intrarea lui: “Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tău, cu giulgiu curat înfãsurându-l si cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”. Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul lui curat şi dumnezeiesc Se pogoară în iad. Sufletul a fost despărţit prin moarte de trup şi l-a dat în mâinile Tatălui. Şi-a dat şi propriul Său sânge, preţ de răscumpărare pentru noi. Trupul Domnului a suferit şi despărţirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în înţelesul unei putreziri a trupului.
 
La miezul nopţii, credincioşii vor ascultă, în faţă bisericilor, slujba de Înviere, la care se va primi lumina şi vestea că Hristos a Înviat. Tot atunci, ouăle împodobite se duc la biserica pentru a fi sfinţite, iar după slujba Învierii, mai întâi vârstnicii şi apoi tinerii ciocnesc ouă rostind formulele de confirmare a credinţei "Hristos a înviat!", alături de "Adevărat a înviat!". 
 
În Sâmbătă Mare, femeile trebuie să pregătească mare parte din mâncarea pentru acest eveniment, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paşte. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc bucate tradiţionale, anume drobul, friptură şi borşul de miel. O altă tradiţie plasează minunea înroşirii ouălor în momentul în care Maica Domnului, fugind din calea oamenilor lui Irod, a început să arunce cu pietre peste umăr, iar acestea s-au transformat în ouă colorate. Soldaţii s-au oprit să le adune şi au uitat de porunca împăratului. 
 
Un alt moment de o importantă deosebită care marchează această zi este dat de tradiţia creştină, ce arată că Sâmbătă Mare este noaptea când se deschid cerurile, când se ard comorile şi când practicile magice de orice fel sunt practicate cel mai des. Sâmbătă seară, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire. În el sunt puse câte un ştergar curat şi o lumânare, ouă roşii, cozonac, precum şi alte alimente specifice. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală.

Vă recomandăm şi:

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Mare. Ce să faci în Miercurea Mare ca să fii ferit de boli tot anul Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere. Credincioşii care merg miercuri la biserică află mai multe despre păcătoasa care l-a uns pe Isus Hristos cu mir, dar şi despre Iuda Iscarioteanul.

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Patimilor: Ce să faci în Marţea cea Mare ca să nu sărăceşti şi să nu sece grânele  Marţi, a doua zi a Săptămânii Mari, ultima treaptă a urcuşului duvohnicesc pe care Postul ne-o pune în faţă, reprezintă o pregătire în rugăciune pentru patimile Mântuitorului Hrisos.

Cum se pregătesc maramureşenii pentru Sărbătorile Pascale. Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri   Cea mai mare sărbătoare creştinească de peste an este respectată cu sfinţenie şi în ziua de astăzi în Maramureş. Tradiţiile şi obiceiurile, vechi de sute de ani, încă dăinuie în satele maramureşene, iar oamenii au învăţa din generaţie în generaţie cum să se pregătească pentru sărbătorile pascale. Fie că e vorba de Postul Mare sau de zilele de sărbătoare, în Maramureş mai există obiceiuri care se pot vedea în fiecare casă, la fiecare om.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: