Poveşti puţin ştiute despre Cetatea Alba Carolina, magnet pentru zeci de mii de turişti într-un colţ de rai al României
0Judeţul Alba are, din punct de vedere turistic, numeroase atracţii care sunt vizitate anual de zeci de mii de turişti. Restaurarea Cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, a atras tot mai mulţi vizitatori în acestă zonă, care au de unde alege: cetăţi dacice, peşteri, mine antice şi trasee montane
Judeţul Alba are trei zone care au trezit un interes crescut pentru turişti. Prima dintre acestea este reprezentată de zona centrală a judeţului cu Cetatea Alba Carolina şi sudul Munţilor Trascău. A doua este reprezentată de Munţii Apuseni cu Ţara Moţilor şi zonele carstice de pe cursul Arieşului Mare. Nu în ultimul rând, vine puternic din urmă zona Munţilor Sebeşului, cu Transalpina, Poarta
Raiului şi Luncile Prigoanei.
Cetatea Alba Carolina, foarte mediatizată mai ales în ultima vreme după ce a fost restaurată şi pusă în valoare, a devenit o atracţie foarte importantă pentru vizitatori nu doar ca obiectiv turistic, ci şi prin spectacolele organizate în interiorul acesteia. Turiştii au posibilitatea să vadă „live“ fragmente din istoria dacilor, romanilor şi a unor personaje de inspiraţie medievală şi nu numai. Este cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din România şi a fost aleasă destinaţie europeană de excelenţă.
ÎNTÂLNIREA CU GARDA ROMANĂ
În plimbarea prin Cetate, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi. Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric. Pentru cei interesaţi să afle cât mai multe amănuinte despre cetate se poate apela la un ghid autorizat.
„Prezentarea se face sub forma unei incursiuni în timp, o incursiune de-a lungul istoriei, presărată cu momente şi informaţii palpitante. Am dezvoltat turul ghidat în Cetatea Alba Carolina, care nu e doar o simplă prezentare de istorie, e, să zic aşa, combinată cu entertaiment. O prezentare interesantă, unde ating diverse aspecte din istoria oraşului. Turistul va cunoaşte posibilităţile pe care le are în Cetate, istoria acesteia, iar la final le recomand tuturor să viziteze atât expoziţia de la muzeu, cât şi Traseul celor Trei Fortificaţii, sau, de asemenea, îi anunţ de evenimentele care au loc în aici“, afirmă ghidul Daniel Chindriş, care poate fi contactat prin intermediul site-ului guidealba.com.
DIN CETATE LA TEMPLUL DACILOR
În apropiere de Alba Iulia, dacă mergi pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, se poate urca până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului. Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează“ luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.
În Cricău, aproape de Ighiu, se află biserica construită în stil gotic (secolul XIII), despre care se spune că a fost construită pe ruinele unei bazilici romane. Imaginea zonei este marcată de acest impunător monument de arhitectură romanică, cu un turn semeţ şi cu navă centrală înălţată până la nivelul al treilea. În apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia se află, Cetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii, cunoscută ca un „centru spiritual“ al dacilor. Aşezată pe o stâncă uriaşă la 1.083 m altitudine, construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, cetatea a fost ultima cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia. Un alt obiectiv turistic din zonă este Cheile Râmeţului, rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ de unde se continuă pe drumul pietruit încă 4 km. Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici se va continua pe drumul pietruit încă 4 km.
SATUL-MUZEU DIN TRASCĂU
Nu departe de Aiud, se află Cheile Aiudului – zonă preferată de amatorii şi profesioniştii de alpinism şi zborul cu parapanta – şi Rimetea, satul cu case albe şi ferestre verzi, neschimbate de sute de ani. În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru Patrimoniul Mondial. Rimetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască. În 1999 comuna a fost distinsă cu premiul „Europa Nostra“ al Comisiei Euopene pentru conservarea patrimoniului cultural material. Totodată, în 2012, Rimetea a fost inclusă pe lista celor mai frumoase sate din România. Special la acest sat, care are o populaţie majoritară de origine maghiară, este faptul că din cele 300 de case mai mult de jumătate dintre acestea îşi păstrează culoarea albă specifică secolului XIX. În plus, în apropiere este Cetatea Trascăului din Colţeşti, care domină împrejurimile, iar turiştii pot avea o panoramă deosebită asupra masivului Colţii Trascăului.
PE URMELE PARTIZANILOR LA MUNTELE MARE
Dacă tot aţi ajuns până la Rimetea, merită să mai parcurgeţi un drum de aproximativ 20 de kilometri, până la Ocoliş, de unde se poate urca în rezervaţia Scăriţa-Belioara de la poalele Muntelui Mare. Farmecul zonei începe cu Cheile Runcului şi Cheile Pociovaliştei de la Ocoliş. Relieful acestora este unul pitoresc, cu pereţi înalţi, aproape verticali. Cheile au fost create în sute de mii de ani de pârâul Runc, prin masivul calcaros Vultureasa. O excursie până în vârful Cheilor Runcului oferă imagini unice, până la Roşia Montană. Cheile Pociovaliştei se află la trei kilometri de Cheile Runcului şi fac legătura spre Rezervaţia Geobotanică Scăriţa-Belioara, un rest al unui întins platou calcaros intens erodat de ape, care conservă o serie de plante rare şi cuprinde vârfuri impunătoare, peşteri şi grote în care şi-au găsit adăpost partizanii urmăriţi de Miliţie şi Securitate. Printre speciile rare care se găsesc aici se află şi vestita floare de colţ.
Pe timp de vară, în zonă, dar şi iarna când există amatori, se organizează trasee speciale numite „Pe urmele partizanilor“. Ion Crişan, cel care organizează excursiile, este un localnic al zonei şi cunoaşte drumul partizanilor dar şi strategia pe care aceştia o aplicau pentru a supravieţui în luptele cu Securitatea. Cazarea se poate face la „Casa partizanilor din Runc. „Rezervaţia Scăriţa-Belioara este o comoară turistică prea puţin cunoscută. După luni întregi de traseu, am reuşit să identificăm toate cele şapte peşteri, care apar în descrierea rezervaţiei. Împreună cu câţiva localnici, am reuşit să identific aceste minunăţii şi, în plus, am descoperit mai multe grote, unde, prin anii ’50, partizanii din grupul lui Leon Şuşman se ascundeau de Securitate. În viitorul apropiat o să fac un traseu al acestor peşteri şi grote, pentru a le arăta şi turiştilor din frumuseţea locului“, spune Ion Crişan.
Urme al Omului de Neanderthal în Munţii Apuseni
În Munţii Apuseni, a doua zonă turistică importantă din judeţul Alba, se detaşează Ţara Moţilor, care „ascunde“ bogăţii nebănuite, de la tradiţii păstrate până astăzi, la păduri şi peisaje de o frumuseţe rară până la peşteri cu „secrete“ care încă sunt în curs de descoperire. Spre exemplu, o urmă a Omului de Neanderthal, veche de aproximativ 62.000 de ani, a fost descoperită în Peştera Vârtop. O primă destinaţie obligatorie este Roşia Montană, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei. Pe vremea romanilor, se numea Alburnus Maior. Pe lângă mărturiile de importanţă istorică şi arheologică, dar şi bisericile monument istoric din secolele XVIII-XIX, în zona Roşia Montană sunt mai multe arii naturale protejate, precum centrul istoric, Carpeni, Piatra Corbului sau cele şapte tăuri folosite în trecut la extracţia aurului.
O VIZITĂ ÎN MINELE DE LA ROSIA MONTANĂ
Sub Roşia Montană se află o reţea de galerii săpate prin metode tradiţionale din perioada antică până în cea modernă, a căror lungime nu este cunoscută cu exactitate, pentru că nu a fost cercetată în întregime. Pe Dealul Cetăţii este amplasată Cetatea Alburnus Maior. Trebuie vizitat obligatoriu Muzeul Mineritului cu galeriile romane. Tariful de acces este 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Descoperirile arheologice de
la Roşia Montană au scos la iveală 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri. Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Aceasta a fost descoperită în anul 1854, iar în prezent este expusă la Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. În Galeria Cătălina-Monuleşti a fost descoperit şi un sistem hidraulic de lemn datând din epoca romană. Roşia Montană deţine cel mai mare zăcământ auro-argentifer din Uniunea Europeană.
MELCI PREISTORICI ŞI CASCADE SPECTACULOASE
În continuare, intrăm pe tărâmul cascadelor şi peşterilor mai mult sau mai puţin cunoscute din zonă. În Munţii Apuseni, sunt peste 400 de peşteri, iar o parte sunt în judeţul Alba. Unele dintre ele sunt amenajate pentru vizitare, altele reprezintă o provocare pentru pasionaţii de speologie. De pe DN74 care continuă până la Câmpeni ajungem pe DN75, care face legătura dinspre judeţul Cluj spre Arieşeni şi apoi ieşirea spre judeţul Cluj. La ieşirea din Câmpeni spre Albac, spre dreapta, la intersecţia peste barajul de la Mihoieşti se ajunge la Dealul cu melci şi cascada Pişoaia, de pe raza comunei Vidra. Dealul cu melci este o rezervaţie paleon-tologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.
Spre Arieşeni, o oprire obligatorie este Gheţarul de la Scărişoara, primul ca mărime din ţară şi al doilea din lume. Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează. Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul comunei Gârda de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat (în zonă puteţi vizita şi Peştera Poarta lui Ionele şi Cheile Ordâncuşei), care urcă în serpentine spre Gheţar. Se ajunge pe platoul Gheţar, unde se poate lăsa maşina în parcare şi se merge aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric. Preţul unui bilet de acces este de 10 lei. ;
Dinozauri din ţinutul Secaşelor
A treia zonă turistică importantă, cea din sudul judeţului Alba, începe de la Sebeş. La trei kilometri de oraş se află Râpa Roşie (foto), cu milioane de „riduri“ roşii, care se pot vedea din satelit. Acesta este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta. Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive. Rezervaţia geologică uimeşte prin decorul de statui şi frontoane rozalii. Pe lângă decorul special pe care îl oferă râpa, poate fi admirat şi peisajul floral, cu specii protejate de lege şi fauna. Lângă Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor numit „Velociraptor“ sau „Balaurul bondoc“, după forma sa care se aseamănă cu cea a unui curcan. Tot lângă Sebeş, au fost găsite urmele unui alt dinozaur, lung de 10 metri, Maghiarosaurus. Râpa Roşie se găseşte la ieşire din Sebeş spre Daia Română, unde se face stânga pe lângă unitatea militară. Deşi drumul este accidentat, este accesibil pentru orice maşină.
SĂLBĂTICIA DIN VALEA FRUMOASEI
La ieşire din Sebeş spre munţi începe Transalpina, adică DN 67C, pe valea râului cu acelaşi nume ca şi oraşul. Transalpina sau Drumul Regelui străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.
De pe Transalpina, din zona barajului de la Oaşa, se poate intra pe Valea Frumoasei. O zonă care, după cum sugerează şi numele, impresionează prin peisajele frumoase, cu aer rece de munte şi pădure verde. Este sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poieniţele retrase şi traseele secrete printre munţii întortochiaţi. Distanţa din Sebeş şi până sus pe munte se parcuge în circa o oră şi jumătate cu maşina, dar efortul merită din plin. Iarna, masivele Şureanu şi Auşel sunt o destinaţie pentru amtorii de schi.
Se încarcă comentariile...
