Povestea picturii lui Pierre-Bellet din Sala Unirii: tăiată cu baioneta, ascunsă după un dulap în comunism, restaurată pentru Centenar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Distrusă în comunism şi tăiată în bucăţi pentru capitonarea uşilor şi ferestrelor, pictura din Sala Unirii executată de Pierre-Bellet în 1920 a fost recuperată şi restaurată. Proiectul este o premieră naţională.

Povestea a început în 1920, odată cu primele lucrări de schimbare la faţă a fostei casine militare din Cetatea Alba Iulia, care a primit după 1918 numele de Sala Unirii. Denumirea face trimitere la momentul 1 Decembrie 1918, când în această sală s-a luat decizia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei cu România.

A împodobit Sala Unirii până în 1948

Sala în care s-a hotărât Unirea urma să găzduiască un alt eveniment de referinţă - dineul oficial care marca Încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand şi Maria, din 15 octombrie 1922.

Edificiul a suferit modificări atât la exterior, cât şi în interior. Intrarea principală, dinspre vest, a primit forma unui arc de triumf, pe care apare înscripţia în limba latină ce aminteşte şi în zilele noastre de momentul Unirii.În sala principală au fost create două nişe care au fost pictate cu portrete ale unor personalităţi din viaţa culturală, voievozi şi domnitori români.

Cele două arce pictate au fost realizate în tehnica ulei pe pânză de către pictorul francez Pierre-Bellet.

image

Sursa fotografiei/MuzeulNaţional al Unirii

Tăiată în bucăţi şi ascunsă după un dulap

Opera francezului a „supravieţuit“ în Sala Unirii până în 1948, când s-a considerat că nu este reprezentativă pentru regimul communist.Tot atunci, a primit şi lovitura de graţie. Pictura a fost tăiată cu baionetele şi aruncată pe jos. I s-a găsit şi o „utilitate“ practică: bucăţile s-au folosit la capitonarea uşilor şi ferestrelor Sălii Unirii.

Nici aici n-a stat prea mult. Pentru a fi ferită de „ochii“ vigilenţi ai regimului comunist, bucăţile de pictură au fost ascunse după un dulap în laboratorul de arheologie al Muzeului Naţional al Unirii. Şi acolo au rămas, până în urmă cu patru ani, când au fost descoperite întâmplător de un angajat al Muzeului.

Cel mai mare proiect de restaurare

Din pictura originală cu lăţimea de 158 centimetri, lungi­mea de 864 centimetri şi înălţimea de 432 centimetri, au mai rămas doar câteva bucăţi.

Muzeul Naţional al Unirii a lansat, în urmă cu un an, provocarea restaurării picturii lui Pierre-Bellet. A răspuns afirmativ o echipă de cinci restauratori de la Muzeul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. Aşa a început cel mai mare „proiect de restaurare pictură al laboratoarelor Brukenthal, cu o complexitate fără precedent, atât în activitatea de restaurare a Muzeului, cât şi la nivel naţional“, după cum apreciază chiar reprezentanţii „Brukenthal”.

image

Restauratorii au primit picturile originale cu Horea, Cloşca şi Crişan, Traian şi Decebal şi Avram Iancu. Din cele 12 picturi originale cu domnitori români, s-au păstrat doar cinci: Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Tudor Vladimirescu, Ştirbei.

image

Cum au fost recuperate celelalte? Restauratorii au fost nevoiţi să facă o amplă documentare pentru a găsi sursele de inspiraţie de la care a pornit pictorul francez, după cum ne asigură Ioan Muntean, unul dintre restauratori.

Ulterior, au fost pictate personalităţi ca: Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Constantin Brân­coveanu, Dimitrie Cantemir, Mihail Sturdza, Gheorghe Bibescu.

image

Munca de restaurare a durat un an. „Această pictură este, practic, subiectul unui roman de aventură. Restaurarea marchează finalul fericit al romanului“, apreciază Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii. Şi costurile proiectului sunt pe măsură,100.000 lei.

Pictura se va „repatria“ la Alba Iulia şi va re(împodobi) Sala Unirii în 2018, cu ocazia Centenarului Unirii. Clădirea va intra într-un amplu proces de restaurare, cel mai probabil, în primăvara anului 2017.

Până atunci, merită să o vizitaţi! (Articol scris de Nicu Neag)

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite