Plângerea depusă pe numele preşedintelui Klaus Iohannis şi a soţiei acestuia, declinată de procurorii din Alba Iulia către Parchetul General

Dosarul privind plângerea penală depusă împotriva preşedintelui Klaus Iohannis şi a soţiei sale, în legătură cu modul în care familia prezidenţială ar fi intrat în posesia a două imobile din Sibiu, a ajuns la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa în această cauză.

Plângerea a fost depusă la DNA de către reprezentanţii site-ului Luju, care promovează de mai mulţi ani o atitudine critică la adresa familiei prezidenţiale. În 25 mai 2018, Structura Centrală a DNA a declinat competenţa de soluţionare a cauzei către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, motivul fiind faptul că era vehiculat şi numele unui notar din Sibiu. 

În 6 iunie 2018, procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Eugen Fulop, a semnat o ordonanţă prin care a decis declinarea competenţei de soluţionare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

”Faptele săvârşite de Preşedintele României – susceptibile de cercetare în condiţiile restrictive ale normelor constituţionale de protecţie (art. 84 şi următoarele din Constituţie) – pot fi instrumentate exclusiv de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie (art. 94 alin. 4 din Constiturie; cu trimitere la normele comunede competenţă prev. de art. 40 din Codul de procedura penală). Jurisprudenţa a consacrat această oprtiune procesuala, hotărându-se, în absenţa reglementărilor exprese, că Preşedintele României poate fi cercetat de către unitatea de parchet susmenţionata şi judecat de către Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 678 din 13 noiembrie 2014 a Curţii Constituţionale”, se afirmă în odonanţa procurorului din Alba Iulia.

Sesizarea a fost depusă, la DNA, la începutul lunii mai, iar petentul susţine că este vorba despre două imobile din centrul Sibiului, în posesia cărora familia Iohannis ar fi intrat începând cu anul 1999, menţionând că de pe urma închirierii unuia dintre acestea ar fi încasat 320.000 euro. „În ultimii 14 ani, soţii Iohannis şi Ioan Bastea au câştigat câte 320.000 euro (640.000 euro în total) din închirierea acestui spaţiu comercial, potrivit contractelor de închiriere. Astfel, trei din cele şase „case”, câte sunt consemnate, în total, în declaraţia de avere a numitului Klaus Werner Iohannis, au fost cumparate cu banii proveniţi din închirierea acestui spatiu comercial, patru din cele şase case ale preşedintelui României – cele trei menţionate mai sus şi spatiul comercial de sine stătător – au o origine juridică considerată de instanţe ilegală”, au precizat iniţiatorii în plangerea menţionată.