Petru Rareş, primul voievod român care a purtat ochelari. În 1546, supuşii lui s-au dat peste cap pentru a-l înzestra pe domnitor cu artificiul oftalmologic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ochelarii de vedere au devenit o realitate în spaţiul occidental în jurul anului 1300/Sursa foto www.medievistica.ro
Ochelarii de vedere au devenit o realitate în spaţiul occidental în jurul anului 1300/Sursa foto www.medievistica.ro

Cercetările de până acum au scos la lumină puţine mărturii despre personaje istorice din teritoriile noastre care au purtat ochelari „timpurii”. Petru Rareş ar putea fi primul voievod român care a fost înzestrat cu un asemenea artificiu oftamologic.

Braşov, Transilvania, regatul Ungariei, anul Domnului 1546. Un funcţionar public sas se aşează în faţa Registrului de socoteli şi notează scurt: „voievodul Petru Rareş al Moldovei ne cere o pereche de ochelari“.

Pentru noi, informaţia furnizată de funcţionarul braşovean pare una banală, în condiţiile în care ochelarii de vedere sunt în zilele noastre un artificiu oftalmologic frecvent şi la îndemâna oricui.

Istoricii medievişti Mirela Strătulescu şi Adrian Adrian Andrei Rusu susţin că este posibil să putem vorbi de primul voievod român care a fost înzestrat cu o pereche de ochelari de vedere.

A putut voievodul  cumpăra ochelarii, fără ca să fi încercat rostul lentilelor? Dacă ar fi fost miop ori a avut doar cataractă?  

Ochelarii lui Patru Rares

„Într-o procedură normală, el trebuie să fi încercat deja la Suceava, pe undeva în Moldova, în refugiul său transilvan ori în alte meleaguri, folosirea şi utilitatea ochelarilor“, scriu  istoricii citaţi pe www.medievistica.ro. Cert este că supuşii voievodului ştiau de unde se puteau procura, ca atare comanda a ajuns unde trebuia, la Braşov.

Cercetătorii citaţi ne spun că în vremea lui Petru Rareş existau sticlari în jurul Braşovului, dar este foarte posibil să nu fi ajuns la performanţa confecţionării lentilelor pentru ochelari. „Toate sticlele descoperite la Râşnov, de pildă, sunt dintr-o pastă tulbure, maroniu-cenuşie, care nu poate fi folositoare pentru vedere“, susţiin istoricii.

Cum în spaţiul autohton nu se cunosc mărturii despre alţi sticlari care să confecţioneze lentile pentru ochelari, istoricii amintiţi merg pe varianta unui producător strain, din spaţiul german, mai exact din oraşul Nürenberg.

Cercetătorii s-au folosit pentru exemplificare de ochelarii arheologici descoperiţi în Cetatea Budei, cam în aceeaşi perioadă în care a trait şi Petru Rareş.

Petru Rareş-dreapta imaginii-şi modelul de ochelari cu care a fost înzestrat cel mai probabil

Ochelarii lui Patru Rares

„Nu este exclus ca domnitorul să fi fost înzestrat cu o variantă de ramă mai pretenţioasă, poate chiar din metal preţios“, concluzionează istoricii.

Cum au apărut ochelarii

Puterea de mărire a sticlei cu suprafaţa rotunjită a fost remarcată încă din perioada medievală. Unii cercetatori atribuie invenţia ochelarilor calugarului franciscan englez Roger Bacon(1215 – 1249) din Oxford. Alţii consideră că acelaşi călugăr, împreună cu doi arabi, a constatat,în 1267,în anul 1267, că prin fragmente de globuri de sticlă se poate citi cu multă uşurinţă scrisul. Nu au lipsit nici cei care au calificat lentilele drept „artificii înselatoare“,  pentru că imaginile pe care le dau nu sunt riguros egale cu cele pe care le vede ochiul. A fost motivul pentru care Roger Bacon a fost arestat şi închis, în ciuda ideilor sale revoluţionare. Abia în 1604 astronomul german Johannes Kepler a explicat de ce lentilele pozitive corectează presbitismul şi lentilele negative miopia.

Potrivit profesorului George Damian, în jurul anului 1280 se consemnează că sticlarii au observat că persoanele în vârstă vedeau mai clar obiectele, dacă priveau prin sticle cu suprafata convexă, iar persoanele cu miopie vedeau mai clar, dacă priveau prin sticle cu suprafaţa concavă.

„Odată cu secolul al XIV-lea numeroşi intelectuali – artişti, pictori, sculptori – îşi corectează viciile de refracţie prin «besicles». În Evul Mediu «diavolul» era reprezentat grafic prin «besicles», pentru a putea să vadă mai bine păcatele oamenilor“, notează profesorul citat. Despre braţele ochelarilor putem vorbi abia din 1746.

Până la sfârşitul anilor 1800, lentilele erau biconvexe – cu două feţe convexe opuse, aşa cum este confecţionată lupa. Abia în secolul trecut s-a constatat că lentilele menisc, cu o faţă convexă şi una concavă, deformează mai puţin. Articol scris de NICU NEAG

Citiţi şi:

Cultivarea trufelor, afacerea de nişă care aduce venituri de zeci de mii de euro. Cum se obţin „diamantele pământului“

Unul dintre marii jucători de golf ai lumii a fost român. Povestea legendarului Paul Tomiţă, aristocratul din era comunistă

 

Românul care a inventat primul „plămân artificial“ din lume, în anul 1900. Istoria excepţională a lui Rudolf Eisenmenger

 

Istoria zborului tragic care a transformat trei aviatori în primii eroi români ai celui de-al Doilea Război Mondial

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite