Pe urmele partizanilor, în cătunul Zăpodie din Apuseni. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii grupării Şuşman

Pe urmele partizanilor, în cătunul Zăpodie din Apuseni. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii grupării Şuşman

Cătunul Zăpodie a fost pentru mai mulţi ani ”casa” luptătorilor anticomunişti. Foto: Marius Turc

Pe teritoriul comunei Ocoliş, în Munţii Apuseni, la graniţa dintre judeţele Alba şi Cluj, există un cătun plin de istorie. Zăpodie este astăzi un loc în care oamenii locurilor se mută pe timpul verii cu animalele din gospodărie. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii uneia dintre cele mai puternice grupări de partizani anticomunişti, cea condusă de Leon Şuşman.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Zăpodie istoria face ”casă bună” cu frumuseţea peisajului. Cătunul este locuit în timpul verii de către oamenii din Ocoliş şi Poşaga, care urcă cu animalele pe munte unde există suficientă hrană pentru acestea. Mai multe stâne construite cu zeci de ani în urmă sunt ”martore” la viaţa grea, din trecut, dar şi de astăzi, a oamenilor de aici.
 
Frumuseţea peisajului atrage în fiecare an mulţi turişti care vin în Zăpodie fermecaţi de sălbăticia locurilor. Accesul se poate face din Drumul Naţional 75 din comuna Ocoliş pe Valea Tisei, pe o distanţă de circa 18 km. De asemenea, se poate ajunge în cătun din comuna Băişoara pe traseul spre rezervaţia Scăriţa Belioara pe un traseu de 7 km. Posibilităţi de cazare nu există decât în Băişoara, dar cei care ajung la Zăpodie şi vor să stea mai mult îşi aduc cu ei şi corturi. 


Foto: Marius Turc
 
În acest cătun se ascundeau în urmă cu aproape 60 de ani membrii grupării Şuşman, una dintre cele mai puternice care a luptat împotriva comuniştilor în zona Apusenilor. Locuitorii din zonă care urcau cu animalele le duceau periodic alimente şi informaţii cu privire la căutările organizate de securitate împotriva lor. Zăpodie se afla la doar trei kilometri de satul Segagea, comuna Poşaga. Aici, în anii ’50, partizanii lui Şuşman se întâlneau şi conspirau în casa unui localnic numit Vasile Crişan, împreună cu doi preoţi din sat, Simion Roşa şi Gligore Jaflea. Pe marginea pădurilor sau în pădure aceştia îşi făceau bordee pentru a se ascunde de securişti. Aveau şi o strategie în acest scop. Într-un an erau pe dealul dinspre răsărit, iar în celălalt an se mutau în cel dinspre apus. Aceasta în funcţie de cum era ţarina adică unde se cosea fânul doar spre toamna şi era mai multă linişte. 
 
Foto: Ion Crişan
 
Scăpată de nenumărate ori din capcanele Securităţii, ceata Şuşmanilor a devenit o legendă a Apusenilor. Ţăranii le atribuiau ”cetaşilor” puteri miraculoase. Şi astăzi bătrânii din comună Poşaga îşi amintesc de ”haiducii anticomunişti” care făceau dreptate, pedepseau primarii şi abuzurile miliţienilor, băteau membrii de partid care forţau ţăranii să predea cotele. Atunci când metodele paşnice de subzistenţă dădeau greş, gruparea lui Leon ataca magaziile cu alimente ale armatei, magazinele săteşti şi chiar pe unii ciobani. Drept pedeapsă pentru că i-au ajutat pe partizani, după prinderea şi uciderea membrilor grupării, comuniştii au decis să deporteze 70 la sută din populaţia satului Segagea în Bărăgan. Cei mai mulţi au revenit acasă după anii de pribegie, dar unii au murit sau au fost ucişi în timpul anchetelor şi torturilor la care au fost supuşi. În plus, zeci de oameni, bărbaţi şi tineri, au fost condamnaţi pentru tăinuire, primind pedepse între şapte şi zece ani de închisoare. 
 

Pe urmele partizanilor

 
Pe timp de vară, în  zonă, dar şi iarna când există amatori, se organizează trasee speciale numite ”Pe urmele Partizanilor”. Ion Crişan, cel care organizează excursiile, este un localnic al zonei şi cunoaşte drumul partizanilor dar şi strategia pe care aceştia o aplicau pentru a supravieţui. Pe urmele Partizanilor prezintă locuri şi fapte pe care luptătorii împotriva sistemului le-au pus în paginile istoriei naţionale a acelor vremuri. Traseul durează vara două zile în care doritorii de peisaje frumoase şi poveşti istorice au posibilitatea să vadă locurile şi asculte întâmplările prin care au trecut luptătorii anticomunişti. Cazarea se poate face la ”Casa partizanilor din Runc”, care a aparţinut în trecut ofiţerului roman Ellie Bufnea, luptător în Rusia, după primul Război Mondial, împotriva pericolului bolşevic.
 
Foto: Ion Crişan
 
Traseu ”Pe urmele Partizanilor”:
Ziua 1: Cheile Runcului, satul Lunca Larga, Tisa, Cătunul Zapodie, Muntele Mare şi retur
Ziua 2: Runc, Cheile Pociovăliştei, Scăriţa Belioara, Segagea şi retur.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările