Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cîmpeni, cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional din Ţara Moţilor
0La Cîmpeni, capitala neoficială a Ţării Moţilor, se află cea mai reprezentativă statuie a eroului naţional Avram Iancu. Operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, statuia ecvestră a fost amplasată în 1930 la Târgu Mureş. După cedarea Transilvaniei de Nord la Ungaria hortystă în 1940, statuia a fost transportată la Cîmpeni pentru a fi salvată.
Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Prima luare de poziţie publică, prin care se afirma necesitatea unui monument pe măsura eroului român, a fost a lui Ioan Russu Şirianu, gazetar la ziarul Tribunei din Sibiu. La scurt timp după lansarea acestei propuneri, ideea a fost împărtăşită de Partidul Naţional Român din Transilvania şi Ungaria şi de Asociaţia ASTRA. Au urmat o serie de acţiuni pentru strângerea fondurilor necesare demarării proiectului, dar până la Unirea din 1918 toate campaniile s-au soldat cu eşec. Insuccesul ridicării statuii s-a datorat măsurilor represive ale autorităţilor maghiare din Transilvania împotriva contribuabililor, cât şi a celor care colectau fondurile, precum şi confiscarea fondurilor deja adunate.
Autorităţile au descurajat şi chiar arestat pe cei care se ocupau cu colectarea fondurilor pentru ridicarea statuii, Avram Iancu fiind numit de către unguri ”şef de bandiţi”. Reacţia moţilor nu s-a lăsat aşteptată. În mai 1895 a fost înaintat un protest oficial la adresa ministrului de interne maghiar care printr-un ordin a interzis orice subscripţie publică având ca scop finanţarea unui monument în memoria lui Avram Iancu. ”Noi Moţii din Munţii Apuseni ai Ardealului, cu inima frântă de durere aducem la cunoştinţa Înaltului ministru de interne şi lumei întregi cum că: nu îi drep[t] că Iancu a fost jefuitor nici trădător de patrie cum îl numesci D-ta, ci a fost acel suflet bun şi blând care s-a făcut apărător naţiunii sale. Nici o cruzime nu a săvârşit ci numai a apărat naţiunea şi ţara. Noi cu mic cu mare protestăm în contra acelei ordinaţiuni”, afirmau moţii în declaraţia de protest înaintată autorităţilor maghiare.
Demers posibil abia după Marea Unire
”Ridicarea unei statui care să amintească de gloria lui Avram Iancu a revenit în discuţie în anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu Mureş. Printre condiţiile de întocmire a sculpturii, impuse de comitet participanţilor la concurs, s-au numărat următoarele statuia să fie executată în bronz, să-l reprezinte pe Avram Iancu conform înfăţişării din anii 1848-1849, înălţimea statuii fără soclu să fie de două ori mărimea naturală a personajului simbolizat, iar eventualele basoreliefuri să conţină motive româneşti. A fost fixat şi bugetul în care trebuia să se încadreze monumentul, maxim 1 milion de lei, iar ca termen de predare a proiectelor a fost hotărâtă data de 1 septembrie 1925. În şedinţa comitetului din 15 decembrie 1926 a fost aleasa varianta sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad. În primăvara anului 1927 a fost semnat contractul şi virată suma necesară câştigătorului concursului, iar ca perioadă de execuţie a fost fixat termenul de 1 an”, afirmă istoricul şi scriitorul Dimitrie Poptămaş.
Statuia este amplasată în parcul din centrul oraşului
Operaţia turnării ei în bronz a fost încredinţată Fabricii de turnătorie V. V. Răşcanu din Bucureşti. După ce a fost finalizată, statuia ecvestră a fost transportată de la Bucureşti la Târgu Mureş, unde a fost aşezată pe soclul din piaţa oraşului unde a fost învelită într-un steag tricolor uriaş. ”La 10 mai 1930, orele 10.30, a avut loc a avut loc solemnitatea dezvelirii ei. În prezenţa unei numeroase asistenţe – mulţi moţi din Munţii Apuseni, între care un mare grup venise din comuna natală a eroului -, fanfara militară a garnizoanei a intonat imnul de slavă dedicat eroilor, după care au fost trase 21 salve de artilerie. Aşa a prins viaţă, după decenii de luptă necurmată, dezideratul naţional al ridicării unui monument impunător dedicat lui Avram Iancu, demersul iniţiat de Ioan Russu Şirianu”, susţine istoricul Pădurean Dominuţ.
Strămutată în Ţara Moţilor pentru a nu fi distrusă
Statuia nu a stat pe soclu la Târgu Mureş decât 10 ani. Atunci când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă, pentru a feri statuia lui Avram Iancu de distrugere, autorităţile române au decis să o mute în altă parte unde era în siguranţă. Aceeaşi decizie a fost luată în legătură cu alte două monumente din oraş: Statuia Ostaşului Român şi Monumentul Latinităţii. Statuia ecvestră a ajuns în oraşul Cîmpeni din Munţii Apuseni, localitate simbol pentru viaţa lui Avram Iancu, care, în timpul revoluţiei de la 1848 -1849, şi-a stabilit aici cartierul general.
La Târgu Mureş au existat intenţii de a distruge statuia imediat după ce oraşul intrase sub stăpânirea maghiară. O relatare a unui soldat care era în serviciul de pază pe străzile oraşului este redată de istoricul Pădurean Dominuţ în lucrarea menţionată: ”În ziua de 5 septembrie 1940, pe la orele 22,00, executam serviciul de patrulare în oraşul Târgu Mureş, cu misiunea de a menţine ordinea şi disciplina în oraş şi de a raporta comandantului Regimentului 82 infanterie din Târgu Mureş tot ce se petrece deosebit pe itinerariul stabilit, în consemnul de patrulare.(…). În seara aceleiaşi zile, plecând de la unitate, am ajuns, în jurul orei 22,00, în Piaţa Ferdinand din centrul oraşului Târgu Mureş. Deodată am observat că un grup de huligani civili erau adunaţi pe lângă statuia lui Avram Iancu (…). Ne uităm mai bine şi vedem o scară aşezată pe statuie şi cam vreo 25 de civili pe lângă statuie. Iar unul dintre aceştia se urca pe scară cu o funie în mână, care la un capăt avea un laţ foarte mare. A introdus laţul frânghiei în gâtul calului şi urma ca cei de jos, în jur de 25, să tragă statuia lui Avram Iancu de pe soclu, la pământ. În acel moment, sergentul, şeful nostru de patrulă, fără să-i mai someze pe cei care intenţionau să dărâme statuia lui Avram Iancu, a tras două focuri de armă în sus, în direcţia monumentului. De spaimă, fasciştii civili au fugit pe străzile laterale, pierzându-se în întunericul nopţii. Patrula noastră a rămas pe loc şi a făcut de pază la statuie. Eu am fost trimis de sergent să fug la cazarmă, pe Bulevardul Regina Maria, şi să raportez comandantului de regiment cele ce am văzut în centrul oraşului. (…). După ce am raportat (…) acesta a ordonat: «Fiţi vigilenţi şi păziţi mai departe monumentele de artă din centrul oraşului. Nu vă deplasaţi în alte străzi!»”.
La Cîmpeni, statuia lui Avram Iancu a devenit simbolul oraşului şi al Ţării Moţilor. Toate evenimentele publice au loc în piaţa din faţa statuii, iar memoria marelui erou este cinstită la fiecare dată din calendar care aminteşte de faptele sale istorice. În 1978, printr-o lucrarea a sculptorului Florin Codre, o nouă reprezentare ecvestră a lui Avram Iancu, de această dată în piatră, a fost amplasată în municipiul Târgu Mureş, în Piaţa Trandafirilo, în faţa Catedralei ortodoxe ”Înălţarea Domnului”.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
