O victimă a Securităţii, executată în 16 august 1950, va fi deshumată în Apuseni. Ion Andreşel a fost împuşcat mişeleşte de securişti
0
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în zilele de 25-26 septembrie 2017 o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din judeţul Alba. Acţiunea are ca obiectiv deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Andreşel Ioan, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.
Andreşel Ioan s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Părinţii săi au fost Andreşel Ioan şi Burz Maria, care au avut împreună trei copii, un băiat (Ioan) şi două fete (Eva şi Sofia).
Conform informaţiilor documentare existente şi din relatările urmaşilor, familia Andreşel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie ţărănească, multe animale şi o suprafaţă apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, păşune şi pădure. Casa şi gospodăria principală a familiei era situată în zona centrală a localităţii Bistra. Mai aveau o locuinţă sezonieră, amenajată în munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse şi ţinute vacile şi oile. Totodată, împreună cu ginerele său, Balea Gheorghe, Andreşel deţinea în comună o prăvălie, o cârciumă şi un depozit de lemne, având permanent mai mulţi oameni angajaţi la lucru. După instaurarea regimului comunist, autorităţile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.
Tabăra de la Bistra
După cum este cunoscut, la începutul anului 1949, membrii organizaţiei de rezistenţă armată anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, înfiinţată în decembrie 1948, şi-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groşi. În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat şi întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părţi, fiind capturaţi mai mulţi prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulţi au fost prinşi după scurt timp, aceştia fiind ulterior condamnaţi la închisoare sau chiar la moarte împreună cu ceilalţi. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă şi aceştia au fost până la urmă ucişi, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliţie. În această situaţie s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei şi Ihuţ Traian din Aroneşti, care au fost intens urmăriţi şi până la urmă ucişi, primul în 2 sept. 1950 şi al doilea în 5 august 1952.
Familia lui Ion Andreşel
Câtă vreme aceştia au fost fugari şi au stat ascunşi în munte, au fost ajutaţi de familii şi de rude să supravieţuiască, fiind susţinuţi şi de unii localnici, catalogaţi de autorităţi drept chiaburi şi persoane reacţionare. Aceştia din urmă aveau o influenţă mare asupra membrilor comunităţii, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulţi sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. şi ţările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfăşurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere şi împotrivire la încercările autorităţilor de a înfiinţa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.
După campania Securităţii din anul 1949 prin care au fost arestate şi apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizaţiei Frontul Apărării Naţionale, această nouă situaţie a reprezentat o altă provocare pentru autorităţile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte şi idei. În baza instrucţiunilor primite din partea Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj şi în înţelegere cu conducerea Organizaţiei Judeţene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra.
16 august 1950
În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi şi suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fără a li se lua însă declaraţii scrise.
În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Andreşel Ioan, Pom Traian şi Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reţinuţi la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare, în locuri diferite. După execuţia acestora, în aceeaşi zi, înainte de orele amiezii, Andreşel Ioan a fost căutat şi ridicat de la locuinţa ce o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreşel a fost maltratat şi apoi transportat pe o distanţă de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împuşcare.
Cadavrul lui Andreşel Ioan precum şi trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuţie, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, Selagea şi Ihuţ, precum şi alţi oameni mai înstăriţi din Bistra, care fuseseră anchetaţi la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să păţească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaştere. Din datele culese de la urmaşii lui Andreşel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ian. 1956) şi ginerele său s-a eliberat din penitenciar (sept. 1957) după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoştea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundaţie de beton, care şi aceasta s-a risipit fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploataţie forestieră din zonă.
Zeci de execuţii fără judecată
Din informaţiile documentare existente precum şi din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin şeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instrucţiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal şi operaţiunile din teren. Din personalul Securităţii din Turda, cunoaştem că au fost trimişi în misiune locotenent Herţa Vasile, şeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tăuţan Valentin, şi locotenent Popa Vasile, şeful Biroului I Informaţii.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Andreşel Ioan a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat şi certificatul de deces. Investigaţiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declaraţii rudelor victimelor precum şi altor persoane care aveau informaţii despre cei ucişi, despre evenimentele petrecute şi despre localizarea mormintelor. Mormântul lui Pom Traian a fost descoperit şi osemintele victimei recuperate în cursul unei acţiuni organizate de IICCMER în septembrie 2016. Locul mormântului lui Andreşel Ioan a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului la începutul lunii septembrie 2017.
Slujbă religioasă
Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi instituţiile muzeale partenere şi colaboratoare (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza şi Marius Oprea. Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa unui procuror militar de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată.
De asemenea, la cercetări vor participa specialişti din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba şi de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba. Acţiunea se desfăşoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxă din Bistra (preot Ilie George Grecu) şi rudele victimei. Slujba religioasă, demontarea şi recoltarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Andreşel Ioan sunt activităţi care vor avea loc în ziua de marţi, 26 septembrie.
Se încarcă comentariile...
