O poveste despre fertilitate de acum 8.000 de ani. Cum era reprezentată „convieţuirea“ dintre femeie şi bărbat

O poveste despre fertilitate de acum 8.000 de ani. Cum era reprezentată „convieţuirea“ dintre femeie şi bărbat

Statueta antropomorfă descoperită la Tărtăria

Cum erau reprezentaţi femeia şi bărbatul în urmă cu opt milenii? Un răspuns ne oferă o statuetă antropomorfă expusă la Muzeul Naţional al Unirii. Piesa a fost descoperită în urmă cu trei ani în situl de la Tărtăria, locul de unde provin şi cele trei tăbliţe celebre, considerate probe ale primei scrieri din lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Piesa parţine Culturii Vinca (mileniul 6 î.Hr.). Altfel spus, are o vechime de 8.000 de ani (6.000 î.Hr+2017 d.Hr.). Este realizată din lut fin, cărămiziu-gălbui şi a fost găsită într-o groapă în care, cel mai probabil, oamenii din acele vremuri îşi ţineau proviziile.
 
Statueta arată o „convieţuire“ între un personaj masculin şi unul feminin. Perechea sacră este formată din marea zeiţă în jurul căreia se învârteau toate celelalte zeităţi şi din care emana acel cult al fecundităţii şi fertilităţii. Zeiţa mama n-ar fi avut cum să-şi exercite fecunditatea şi fertilitatea decât printr-o împreunare cu acolitul masculin  aflat în stânga sa.
 
O caracteristică a piesei este dimorfismul sexual, dat de diferenţa de dimensiune a personajului masculin. Fiecare personaj poartă câte o mască de formă ovală. Ochii sunt redaţi simplu, prin tăieturi adânci şi orizontale care pornesc de la baza nasului, care este de formă conică. Braţul drept este scurt şi dispus orizontal. Cel stâng şi partea inferioară lipsesc, fiind rupte din vechime.
 
Două proeminenţe conice aflate pe pieptul personajului feminin accentuează elementul feminităţii. Statueta confirmă cultul perechii sacre, care cuprindea, probabil, şi fertilitatea umană, dar se referea la tot ceea ce înseamnă fertilitatea pământului, pentru roade. Suntem  cu 6.000 de ani î.Hr., când începe cultivarea primitivă a plantelor. Piesa e a fost găsită în anul 2014 în urma săpăturilor de la Tărtăria-Gura Luncii, judeţul Alba. 

”Piesa a fost găsită în ceea ce am zis noi că ar fi o groapă de provizii sau o groapă pivniţă cum i se spune mai recent. O groapă unde locuitorii aşezării din acele vremuri, din mileniul şase înainte de Hristos, îşi ţineau proviziile. Perechea sacră este formată din marea zeiţă în jurul căreia se învârteau toate celelalte zeităţi şi din care emana acel cult al fecundităţii şi fertilităţii. Această zeiţă mamă însă nu putea să-şi exercite fecunditatea şi fertilitatea decât printr-o hierogamie cu un acolit masculin pe care-l vedem în partea stângă”, spune Cristinel Fântâneanu, muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Statueta este singulară pentru zona Transilvaniei, fiind o piesă unicat. Artefacte similare au mai fost descoperite la Rast (Dolj, 1943), respectiv la Gomolova (Serbia).


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: