Motivarea unei sentinţe prin care primarul unui oraş din Alba a fost achitat pentru conflict de interese deşi a încheiat contracte cu firma la care a fost patron

Motivarea unei sentinţe prin care primarul unui oraş din Alba a fost achitat pentru conflict de interese deşi a încheiat contracte cu firma la care a fost patron

Primarul din Teiuş a fost achitat definitiv la Curtea de Apel

Curtea de Apel Alba Iulia a finalizat motivarea sentinţei prin care a fost achitat definitiv a primarul oraşului Teiuş, Mirel Hălălai, pentru conflict de interese. Primarul a fost trimis în judecată în anul 2016 pentru 66 de acte materiale ale infracţiunii, despre care Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud a susţinut că au fost săvârşite în formă continută.

Ştiri pe aceeaşi temă

Actele materiele au reprezentat achiziţii publice de la agentul comercial Dami Prod SRL, firmă la care primarul Hălălai a fost până în 2012 asociat şi administrator, în valoare de circa 170.000 de lei. Curtea de Apel a realizat în sentinţa pronunţată în 12 iunie 2018 o analiză amănunţită în raport de evoluţia legislativă a infracţiunii deduse judecăţii efect al modificărilor intervenite de la momentul comiterii presupusei fapte şi până la soluţionarea definitivă a cauzei precum şi a deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională pe tema conflictului de interese.

”Datorită împrejurărilor şi condiţiilor în care au fost comise, faptele inculpatului nu au fost nici anterior trimiterii în judecată şi nici ulterior prevăzute de legea penală, reglementarea actuală constituindu-se în legea penală mai favorabilă. (...) Actele de care este acuzat inculpatul nu sunt prevăzute de legea penală ca infracţiune iar infracţiunea imputată acestuia nu poate fi reţinută deoarece există o cauză care justifică actele exercitate de inculpat, fiind impuse de legea în vigoare la momentul iulie 2012- ianuarie 2014”, se afirmă în motivarea instanţei de judecată.

Magistraţii de la Curtea de Apel au constatat că întreaga hotărâre a instanţei de fond (Judecătoria Aiud – n. r.), ”similar actului de sesizare al instanţei, efectuează un colaj de dispoziţii legale în materia conflictului de interese, fără să se raporteze la forma în vigoare la data pretinselor fapte penale raportat la dispoziţiile art. 5 C.pen., la care doar se referă succint şi incomplet, fără să distingă între caracterul administrativ şi penal al normei invocate şi fără să efectueze o analiză completă a dispoziţiilor art. 4 C.pen. din perspectiva evoluţiei legislative, pe de o parte, dar şi a analizelor de constituţionalitate ale Curţii Constituţionale”. Se mai precizează că instanţa de fond nu a analizat în hotărâre succesiunea reglementărilor incidente speţei raportat la toate modificările legislative, reţinându-se doar forma actuală a dispoziţiei legale, deşi judecătorul fondului afirmă în motivarea soluţiei date că a analizat legea penală mai favorabilă.

”În intervalul temporar reţinut ca fiind data comiterii şi epuizării infracţiunii de conflict de interes în forma continuată legiuitorul avea stabilit în mod explicit doar două atribuţii ce puteau fi delegate de către primar: atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi atribuţia de ordonator principal de credite în situaţia în care este înfiinţată funcţia de administrator public în condiţiile legii. Pe cale de consecinţă, inculpatul se afla în situaţia de a nu putea să-şi delege atribuţii de serviciu unor terţe persoane cu funcţii de conducere în UAT, pentru a evita, cu rol de prevenţie, situaţia plasării sale într-un potenţial conflict de interese, deoarece nu se crease la data respectivă cadrul legislativ. (...) Raportat la starea de fapt reţinută de acuzare în rechizitoriu, evidenţiată şi în hotărârea instanţei de fond, inc. Hălălai a îndeplinit prin semnarea respectivelor documente o obligaţie prevăzută de lege, sens în care este incidentă dispoziţia art. 21 C.pen. care reţine că: «Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de legea penală sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta»”.

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel a considerat că ”inculpatul s-a manifestat exclusiv în exercitarea atribuţiilor care i-au revenit prin alegerea sa în demnitatea publică de primar, împrejurare asupra căreia instanţa de fond nu s-a pronunţat şi nu a cercetat-o sub niciun aspect”. În plus, instanţa a mai considerat că ”nu există raţiuni de natură juridică sau morală care să justifice în mod obiectiv blocarea unei societăţi comerciale aflate în situaţia celei în speţă de a participa/presta sau contracta, în condiţiile legii, servicii aparţinând UAT, deoarece s-ar încălca un principiu fundamental societăţii libere: acela al liberei concurenţe”.

Instanţa de fond, care l-a condamnat pe Mirel Hălălai la 2 ani de închisoare cu suspendare, mai este criticată şi pentru faptul că nu a menţionat în hotărâre şi nu a explicat folosul patrimonial ”pentru sine” pe care inculpatul ar fi trebuit să-l obţină din îndeplinirea actelor ce-i sunt imputate cu titlu de infracţiune. ”Folosul personal trebuia să rezulte, respectiv să fie evidenţiat de dovezi irefutabile şi aflate dincolo de orice îndoială rezonabilă”, susţin magistraţii de la Curtea de Apel.

 

 

citeste totul despre: