Moment de cumpănă pentru Cetatea din Alba Iulia în 1849: lângă statuia împăratului de la Viena a fluturat steagul cu deviza „victorie sau moarte”

Moment de cumpănă pentru Cetatea din Alba Iulia în 1849: lângă statuia împăratului de la Viena a fluturat steagul cu deviza „victorie sau moarte”

Momentul solemn din iulie 1849 a avut loc la Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina/Sursa foto: http://edu.kindergraff.ro

Asediul asupra Cetăţii bastionare din Alba Iulia a avut loc în 1849, timp de mai multe luni, şi s-a caracterizat prin hărţuieli reciproce şi bombardamente de artilerie. În ciuda atacurilor, maghiarii nu au reuşit să dea vreodată asaltul general asupra fortificaţiei apărată de austrieci.

Ştiri pe aceeaşi temă

Românii din Transilvania au ajuns în toamna anului 1848 într-o situaţie stranie: luptau alături  de autoritatea imperială de la Viena, împotriva revoluţionarilor maghiari. Ultimii erau tocmai cei care declanşaseră, în primăvara aceluiaşi an,  lupta împotriva supremaţiei aristocratice şi impunerea în viaţa socială a principiilor egalităţii în drepturi. Numai că, tot revoluţionarii maghiari intenţionau şi încorporarea Transilvaniei într-un stat national maghiar, ceea ce intra în contradicţie cu dorinţele românilor ardeleni.

Cu sprijin de la Viena, revoluţionarii români din Ardeal au început, din septembrie 1848, să organizeze Transilvania pe baze noi. Provincia a fost împărţită în 15 prefecturi, iar rol de guvern îl avea Comitetul Naţional Român de la Sibiu. Confruntat cu această situaţie, guvernul maghiar a ordonat generalului Józef Bem, comandantul armatei revoluţionare maghiare din Transilvania, să recucerească provincia.

Asediul Cetăţii din Alba Iulia

Armata maghiară a reuşit, până în primăvara anului 1849, să aibă sub control tot Ardealul, cu excepţia Cetăţilor  Alba Iulia şi Deva şi a centrului Munţilor Apuseni.Pentru a avea libertate de mişcare, comandantul armatei maghiare din Transilvania a hotărât să asedieze Cetatea Alba Iulia.

Prima somaţie de predare a fortificaţiei a venit  în 25 martie 1849. Este ziua în care comandantul Cetăţii a hotărât să închidă porţile fortificaţiei, pentru a putea fi apărată.„Dinspre Bărăbanţ atacă aripa de nord a armatei lui Bem, aflată sub controlul baronului Kemeny, iar dinspre Partoş armatele conduse de Bem însuşi. Bombardamentele de artilerie, incursiunile reciproce au ţinut până spre sfârşitul lunii aprilie, după care Bem, pleacă cu o parte a armatei spre Banat, lăsând asediul în grija colonelului Stein“, relatează  Dorin Giurgiu în lucrarea „Judeţul Alba. Istorie, cultură, civilizaţie“.

Potrivit sursei citate, comandantul maghiar şi-a făcut apariţia din nou sub zidurile Cetăţii din Alba Iulia în 22 iunie 1849. Fortificaţia a fost  puternic bombardată, iar urmele lăsate au fost serioase: o parte a Arsenalului (n.r. depozitul de armament),  depozitele de alimente, monetăria de stat, dar şi locuinţe  au suferit serioase stricăciuni.

Momentul simbolic din 21 iulie 1849

În timpul epuizantului asediu a avut loc şi un moment solemn, în ziua de 21 iulie 1849, la Poarta a III-a Cetăţii.  „În prezenţa bătrânului colonel von August, comandantul Cetăţii, a corpului ofiţeresc şi a întregii garnizoane cantonate aici, pe fondul imnului imperial, cântat de trompetiştii diviziei de vânători, însoţit de salvele de tun executate în toate cele şapte bastioane ale Cetăţii, a fost înlocuit steagul negru-galben deteriorat al garnizoanei. Acesta fluturase mereu în timpul asediului deasupra Porţii a III-a, lângă statuia lui Carol al VI-lea. În ziua amintită, la ora 17.30, a fost ridicat un nou steag cu deviza «victorie sau moarte»“, scrie Laura Stanciu, istoric, conferenţiar universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia.

Tot istoricul citat ne spune că Cetatea era păzită, în acele zile, de trei străji principale, amplasate la porţile I, III şi IV şi de străji secundare pe fiecare bastion, precum şi de numeroase posturi de santinelă pe ziduri, care se schimbau, cu consemn (parolă) la şase ore. În plus, turnul Catedralei romano-catolice a servit ca punct de observaţie, acolo fiind repartizaţi patru militari şi un ofiţer, dotaţi cu ocheanul Institutului Astronomic de la Bathyaneum.

Asediul asupra Cetăţii a fost ridicat la 26 iulie 1849, în urma intrării în Transilvania a trupelor austriece şi ruse dinspre Muntenia şi Moldova. Pierderile apărătorilor au fost importante: 354 de soldaţi au pierit de scorbut, tifos şi holeră, alţi 18 în luptă, iar 40 au fost răniţi. De anul revoluţionar 1849 în Transilvania este legat şi unul dintre monumentele din Cetatea Alba Iulia, ridicat în memoria locotenent-colonelului austriac Ludwig von Losenau.

Monumentul Losenau la începutul anilor 1900/Sursa foto: http://edu.kindergraff.ro

„Eroicul vice-colonel”, aşa cum îl numea George Bariţiu, a condus trupele austriece în confruntarea cu cele maghiare, la podul de pe râul Strei, lângă Simeria. Comandantul austriac a fost rănit în dimineaţa zilei de 9 februarie 1849, iar câteva zile mai târziu a murit.Patru ani mai târziu, soldaţii austrieci aflaţi în Cetatea Alba Iulia au ridicat un monument în cinstea lui Losenau, cel care îşi pierduse viaţa în încercarea de a opri înaintarea trupelor maghiare spre Sibiu şi Alba Iulia. (Articol scris de Nicu Neag)

Citiţi şi:

Francezul de origine română cu milioane de vizualizări pe Youtube: „Românii sunt consideraţi hoţi pentru că oamenii îi confundă cu romii“

Călătorie în Apuseni în anul 1964. Frumuseţea fabuloasă a peisajului şi a locuitorilor de pe munte, în imagini alb-negru

Oraşul roman îngropat sub Autostrada Orăştie - Sibiu. Senzaţionala descoperire de la Şibot, distrusă de buldozere

Dinozaurii de la Râpa Roşie: cele mai spectaculoase descoperiri din siturile aflate în zona Sebeşului

 

Povestea maistrului de geniu de la Cugir, care a inventat primul pistol-mitralieră fabricat în România

 

 

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: