Misterele monumentelor evreieşti de la Alba Iulia. Cum s-au transformat, în secole, cimitirul şi sinagoga FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Monumente din cimitirul evreiesc şi interiorul sinagogii din Alba Iulia Foto: albaiuliaqr.ro
Monumente din cimitirul evreiesc şi interiorul sinagogii din Alba Iulia Foto: albaiuliaqr.ro

Cimitirul evreiesc şi sinagoga de la Alba Iulia sunt cele mai vechi din Transilvania şi printre cele mai vechi din România. Activităţile de restaurare derulate în ultimii ani le-au transformat în veritabile obiective turistice, prea puţin vizitate având în vedere valoarea istorică a acestora.

Un record al cimitirului situat pe strada Vasile Alecsandri din Alba Iulia este că are o continuitate de aproape 300 de ani. În plus, a fost folosit atţt de comunitatea evreilor sefarzi, de rit spaniol, cât şi de cea a evreilor aşkenazi, din zona de influenţă germană. În ultimii ani s-au derulat campanii de restaurare a monumentelor funerare coordonate de profesorul restaurator Daniel Dumitran.

Monumentele de aici nu pot fi afectate de intervenţia umană decât în sensul restaurării, nu există posibilitatea unei refolosiri a mormintelor. Unul dintre cele mai importante monumente funerare este cel al rabinului Iezechiel Paneth, cel care a ridicat în Alba Iulia prima sinangogă de zid din Transilvania, în 1840.

Pietrele funerare din cimitirul evreiesc din Alba Iulia sunt interesante prin formă şi dimensiune, prin raportul dintre inscripţie şi ornamentare, dar şi prin mesajul pe care-l transmit simbolurile zugrăvite de meşterii pietrari. Cimitirul cuprinde 2.038 de morminte şi 1.960 de monumente funerare. Stilistic, majoritatea conţin elemente baroce sau neoclasice, cu motive specifice culturii evreieşti, cum ar fi: spălarea ritualică, steaua lui David, măslinul.

monumente evrei alba iulia

În contrast cu simplitatea tradiţională a mormintelor evreieşti, familiile cele mai prospere din oraşul Alba Iulia au ridicat, la începutul anilor 1900, cripte monumentale. Construcţiile reflectă şi integrarea evreilor bogaţi în comunitatea maghiară a oraşului Alba Iulia.

monumente evrei alba iulia

Inscripţiile funerare au păstrat, până la jumătatea secolului al XIX-lea, exclusiv limba ebraică, pentru ca mai apoi să fie dublate de texte în maghiară şi germană, gravate pe spatele monumentelor. 

monumente evrei alba iulia

Activităţi de restaurare a monumentelor funerare. Foto: Daniel Dumitran

Comunitatea evreiască şi-a lăsat amprenta asupra oraşului, primele întreprinderi din localitate fiind construite de către evrei la sfârşitul secolului al XIX-lea, respectiv o moară, o fabrică de spirt, un abator şi uzina electrică. Spre deosebire de alte zone, evreii din Alba Iulia nu au fost deportaţi în cel de-al Doilea Război Mondial, fiind mobilizaţi însă la muncă obligatorie şi trimişi la diverse detaşamente de muncă. La sfârşitul războiului, toate casele evreieşti au fost expropriate, însă foştilor proprietari li s-a permis să locuiască în ele plătind în schimb chirii exorbitante.

Sinagoga cu trei ghiulele de tun în perete

În centrul oraşului se păstrează prima sinagogă de zid din Transilvania pe vremea rabinului Iezechiel Paneth, al cărui nume îl poartă. În acelaşi timp, este singura sinagogă existentă în judeţul Alba. Construcţia este una sobră, dar îmbină, totuşi, vizibile elemente arhitecturale ţinând de stilurile baroc şi neoclasic.

Cele trei „mingi” metalice de pe faţada Sinagogii sunt trei ghiulele rămase în zid încă din vremea Revoluţiei de

monumente evrei alba iulia

la 1848-1849. După aproape un secol, în 1938, Sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă. Au fost afectate atunci un perete şi mobilierul, din fericire nu au fost şi pierderi de vieţi. Autorii atentatului nu au fost descoperiţi, unele zvonuri îndreptându-se spre legionarii români, altele indicând făptaşi maghiari. O plăcuţă de pe peretele de răsărit al navei centrale aminteşte de episodul din 1938.

La intrarea în Sinagogă există o încăpere folosită altădată ca închisoare, probabil, pentru cei care comiteau delicte religioase. Tot aici poate fi văzută şi chiuveta folosită pentru ritualul religios al spălării mâinilor.

Clădirea are o singură navă, o sală mare de adunare, în mijlocul căreia se află bima, podiumul de pe care se citea Tora, cartea sfântă de căptâi a evreilor. Pe peretele de răsărit se află aron kodeş, dulapul în care sunt ţinute sulurile Torei. Femeile aveau acces în Sinagogă doar la etaj, printr-o intrare separată, în aşa numita „Sala femeilor”.

Scăderea numărului de evrei din Alba Iulia face ca minianul, cvorumul de rugăciune, cu zece bărbaţi evrei care cunosc ritualul, să nu fie asigurat. Este motivul pentru care ceremonialul religios nu se mai poate desfăşura. La marile sărbători, întrunirile comunităţii au loc într-o sală mai mică a Sinagogii. Edificiul s-a aflat în ultimii ani într-un amplu proces de restaurare.

Filmul documentar „Mărturii scrijelite în piatră” , realizat în 2015, descrie patrimoniul cultural şi arhitectural evreiesc existent în Alba Iulia, reprezentat prin sinagoga şi cimitirul evreiesc din centrul oraşului. Totodată, documentarul prezintă o scurta istoriografie a comunităţii de evrei din Alba Iulia, relevând oportunităţile şi provocările prezentate de patrimoniul evreiesc, precum şi importanţa prezervării şi conservării acestuia pentru viitorul oraşului.

Vă mai recomandăm:

 

Ultimul cojocar de pe Valea Sebeşului. Cum se străduieşte să ducă tradiţia mai departe VIDEO

 

Tupeul fără limită al interlopului „Dragonu”, stăpânul pieţei drogurilor din Alba. Ce a cerut judecătorilor

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite