Mirajul metalului galben continuă să atragă în Apuseni. Un nou proiect privat pentru exploatarea aurului aluvionar
0
Mirajul aurului captează atenţia a tot mai multor antreprenori români. Este vorba, în principal, de aurul aluvionar prezent mai ales în apele văilor curgătoare din Apuseni, unde au fost acordate, în ultimii ani, câteva autorizaţii de exploatare a aurului aluvionar pe valea Abrudel şi râul Arieş.
Recent, Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba a discutat un nou astfel de proiect care se va derula pe valea Abrudel, în amonte de Abrud, până în zona localităţilor Bucium Sat, respectiv Bucium Cerbu. Solicitantul este firma Gold of the Valley SRL, cu sediul în oraşul Abrud. Societatea fost înfiinţată în 2017, iar în 2018 a înregistrat o pierdere financiară de aproape 19.000 de lei. Societatea a mai obţinut un astfel de aviz şi în 2017, pentru exploatarea aurului aluvionar din perimetrul satului Furduieşti, aparţinător oraşului Cîmpeni. Perimetrul nou este denumit ”Abrud amonte” şi are o suprafaţă de circa 9.000 de metri pătraţi.
”Aluviunile sunt formate predominant din nisip şi subordonat pietriş, au o granulaţie mică şi conţin elemente de andezite, amfibolite, şisturi cristaline de diferite tipuri, etc. care provin din rocile formaţiunilor traversate de râul Abrud şi de afluenţii săi. Ca materii auxiliare în procesul de producţie se utilizează: uleiuri minerale folosite pentru funcţionarea utilajelor, piese de schimb diverse necesare pentru funcţionarea optimă a utilajelor. În procesul tehnologic nu se utilizeaza substanţe chimice. Utilajele folosite sunt jgheabul are o lungimea cuprinsa între 3 şi 5m şi lăţimea de cca. 0,45 m. Acesta este montat cu o înclinare cuprinsă între 5° si 10° pe un cadru metalic prevazut cu roti si/sau pe un minitransportor prevazut cu senile. Peste acesta se pune o pătură de lână sau un covor din cauciuc prevăzut cu striaţii peste care trec aluviunile colectate. Draga de prelevare prin aspiraţie a aluviunilor este cu acţionare electrică şi are o capacitate de procesare cuprinsă între 3 şi 4 mc/oră”, astfel este descris procesul tehnologic în documentul emis de APM Alba, prin care s-a decis că proiectul se supune evaluării impactului asupra mediului şi evaluării impactului asupra corupruilor de apă.
Activitatea de extractie a aurului aluvionar consta din urmatoarele faze: extragerea nisipului aluvionar; sortarea gravitaţională a acestuia cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele; recuperarea mineralelor grele şi a aurului liber; depunerea nisipului sortat gravitational aproximativ în aceleaşi zone de unde a fost prelevat. În prima parte a anului 2019 au mai fost acordate autorizaţii pentru exploatarea aurului aluvionar din râul Arieş, pe teritoriul comunei Lupşa. Societatea se numeşte Salt Min SRL Cluj-Napoca, ai cărei reprezentanţi susţin că derularea celor două proiecte presupune investiţii totale de 25.000 de euro. Cele două zone vizate pentru exploatare sunt denumite ”Perimetrul Lupşa 1” şi ”Perimetrul Lupşa 2”.
După 1990, la nivel naţional a fost desfăşurat un program de probare a aluviunilor râurilor în zonele cu balastiere. S-au reconfirmat rezultatele obţinute de geologi, înainte de 1989, potrivit cărora aurul este prezent în aluviunile râurilor ale căror afluenţi drenează zone cu mineralizaţii aurifere cunoscute, explotate sau nu. Potrivit geologului Sorin Tamaş Bădescu, care a publicat un studiu pe această temă în anul 2010, conţinutul de aur în diferitele fracţii granulometrice extrase din aluviunile râurilor din România are o variaţie de 0,10 – 0,43 grame/tonă. În râul Arieş, rezultatele studiului indică următoarele concentraţii: fracţia de până la 1 mm – între 0,26 şi 0,43 grame/tonă; fracţia de până la 3 mm - 0,28 grame/tonă; fracţia de până la 7 mm – 0,15 grame/tonă. În proiectele de la Lupşa se prevede explotarea fracţiei de până la 0,4 mm.
Se încarcă comentariile...
