Reportaj printre Mihai Viteazul, Horea, Regii României Mari, ghizii din „Babilon“ în „Noaptea Muzeelor“
0
Personalităţi marcante ale istoriei naţionale, întruchipate de istorici sau voluntari, şi-au depănat propriile poveşti în faţa vizitatorilor veniţi la Alba Iulia pentru „Noaptea Muzeelor“.
Cei care au ales sâmbătă Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia au avut ovazia să sărbătorească „Noaptea Muzeelor“ încă de la orele amiezii. Organizatorii şi-au aşteptat invitaţii cu ateliere antice: de la fierărie dacică, la prelucrare lemn, os, batere monede romane. Curioşi, cei mici au vrut să afle de la meşteri cum se transformă în arme sau obiecte casnice o bucată de fier, lemn sau os. Tehnicile folosite de meşteri erau similare cu cele de acum 2.000 de ani, din vremea dacilor şi romanilor.
Tabloul s-a conturat mai bine la lăsarea serii, când aleea dintre Muzeu şi Sala Unirii era populată cu sute de copii şi părinţi, veniţi să vadă cum prinde istoria viaţă în „Noaptea Muzeelor“.
„Sara bună!“ s-a auzit pe un ton hotărât din gura lui Horea. „Io am sculat oamenii la luptă în 1784“, a continuat în graiul moţesc conducătorul Răscoalei de la 1784-1785.
După un scurt moment de dans al nimfelor din trupa de reconstituiri istorice „Magna Nemesis“, au intrat în luptă cătanele romane din Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum şi dacii de la Lupii Apoulonului.
În bătaia aparatelor foto şi a telefoanelor inteligente, în mijlocul străduţei dintre Muzeu şi Sala Unirii, au fost Regii României Mari, Ferdinand şi Maria.
Prezenţa celor două feţe regale amintea de momentul 15 octombrie 1922, când au fost încoronaţi la Alba Iulia.
Exponatele Muzeului, „însufleţite“ de persoanje istorice
În scurt timp, dinspre Sala Unirii, locul în care s-a ţinut banchetul regal după festivităţile de încoronare din 15 octombrie 1922, au răsunat arii celebre interpretate de sopranele Alexia Trif, Lidia Cîrstea, Denisa Băla şi tenorul Ioan Chiciudean, acompaniaţi la pian de Valentina Popovciuc. „N-am mai fost din şcoala generală la Muzeu“ a mărturisit un bărbat trecut de prima tinereţe, în timp ce aştepta la rând să intre în Muzeul Naţional al Unirii. „Măcar tu ai fost, eu nu am călcat niciodată aici“, i-a şoptit doamna din stânga lui. I-am urmărit discret câţiva metri,până la primul popas,unde un angajat al Muzeului îl întruchipa pe omul preistoric.
Primitivul le povestea celor de faţă cum a învăţat să aprindă focul cu ajutorul silexului (cremene) şi să-l stăpânească. Un băiat de şcoală generală s-a arătat interesat de instalaţia arhaică cu ajutorul căreia omul preistoric perfora o bucată de piatră. „Îmi ia cam o săptămână să ajung la rezultatul pe care-l vedeţi în vitrina din stânga mea“. Un tânăr pus pe glume nu s-a abţinut să nu-i dea o replica omului preistoric: „Îţi împrumut eu maşina de găurit electrică“.
Un etaj mai sus, în faţa vitrinei cu „Unirea politică a Ţărilor Române la 1600“, l-am găsit pe Mihai Viteazul, întruchipat de un voluntar. Un elev care a vrut să plece acasă cu o amintire pe telefonul mobil a fost interesat de locul care l-a găzduit pe voievod în Cetatea Bălgaradului (n.r. Alba Iulia). „Aici aproape, în fostul Palat al Principilor“, i-a răspuns Mihai.
Pe holurile instituţiei de cultură au defilat două frumuseţi femininie care aminteau de vremurile în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei (1542-1699): Regina Isabella şi Ecaterina de Brandemburg, Ultima, principesă a Transilvaniei, era la braţ cu un conte în ţinută de secol al XVIII-lea.
În „Noaptea Muzeelor“ şi-a depănat propria poveste şi conducătorul Răscoalei de la 1784-1785. Vizitatorii au aflat din gura lui Horeacum erau asupriţi ţăranii din Munţii Apuseni, cum i-a ridicat la luptă în urmă cu două secole şi jumătate. Un episod important relatat de Horea a fost despre legătura sa cu oraşul Alba Iulia. Prins prin trădare, alături de Cloşca, a fost închis în temniţele Cetăţii din Alba Iulia: „Să ştiţi că am fost închis la Poarta a IV-a Cetăţii, nu la Poarta a III-a, acolo a fost închis Cloşca“. Amândoi au primit cea mai dură pedeapsă din codul penal austriac al vremii, zdobirea cu roata, şi au fost executaţi la 28 februarie 1785.
Horea, având în spate o replică a roţii cu care a fost executat
„Sunt primul primar român al oraşului Alba Iulia“, se prezenta vizitatorilor Camil Velican, interpretat de un istoric al Muzeului. Din ţinuta lui Velican ne dăm seama că era un membru marcant al înaltei societăţi din Alba Iulia, de după Unirea Transilvaniei cu România.
Gavroche-stânga imaginii, Camil Velican - dreapta imaginii
Pentru un poc (n.r. 2 lei) am plecat acasă cu un exemplar din ziarul Vestea din 24 mai 1924 (nr. ziarul apărea săptămânal în perioada interbelică în Alba Iulia ). În rol de vânzător ambulant era Gavroche.
„Babilonul“ din Cetate
Clădirea în care funcţionează actualul Muzeul Naţional al Unirii i-a găzduit, de la mijlocul anilor 1800, pe ofiţerii armatei habsburgice, precum şi pe familiile acestora. Întrucât membrii garnizoanei fuseseră recrutaţi din tot cuprinsul Imperiului Habsburgic, care avea un caracter multietnic, acest aspect s-a reflectat şi în componenţa locatarilor noii clădiri. Este motivul pentru care localnicii au numit-o pe bună dreptate „Babilon”. Clădirea a fost construită cu ziduri foarte groase, de peste 1 metru, ceea ce i-a conferit caracterul unei adevărate fortăreţe.
Record de vizitatori
Muzeul Naţional al Unirii a dat, din 2010, evenimentului „Noaptea muzeelor“ un concept special „Noaptea în care istoria prinde viaţă“, tocmai în ideea de a pune în valoare atât patrimoniului expoziţional de care dispune, dar şi impresionanta istorie a judeţului Alba şi a oraşului Alba Iulia. Ediţia a VII-a a evenimentului a adus un număr record de vizitatori: 11.673 de persoane. Spre comparaţie, anul trecut s-au înregistrat 8.000 de vizitatori. Accesul a fost gratuit, dar fiecare vizitator a primit câte un bilet la intrarea în Muzeul Naţional, Sala Unirii şi Palatul Principia din apropiere,tocmai pentru a se şti cu exactitate numărul participanţilor. (Articol scris de NICU NEAG)
Se încarcă comentariile...
