Medalia de aur bătutută la Alba Iulia în urmă cu 300 de ani. A fost folosită ca probă de turci în procesul împotriva lui Constantin Brâncoveanu
0Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu a fost bătută în monetăria de la Alba Iulia în 1713, care era dotată cu utilităţi moderne.
În 1695, împăratul Leopold I a acordat titlul de prinţ al Sfântului Imperiu Romano- Germanic lui Constantin Brâncoveanu, titlu care implica şi dreptul de batere de monedă.
După ce Transilvania a devenit vasală Habsburgilor, demersul lui Brâncoveanu de a bate moneda în capitala principatului, era unul normal, căci nu putea să o bată în altă parte, în situaţia în care era vasal al Imperiului Otoman. Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu a fost bătută în monetăria de la Alba Iulia în 1713, care era dotată cu utilităţi moderne. Piesa are 17,349 grame şi este într-o stare de conservare foarte bună.
Textul de pe avers, „CONSTANTIVS.BASSARABA DE.BRANKOWAN“, încadrează chipul gravat al domnitorului, care este reprezentat privind spre dreapta. Domnitorul poartă căciulă de blană cu penaj prins cu agrafă, haină ornamentată,mantie cu guler de blană închisă cu o broşă, căptuşită cu hermină.
Pe revers, apare textul „D: (EI) G (RAŢIA) VOIVODA.ET.PRINCEPS.VALACHIAE.TRANS.ALPINE“, încadrat de stema Ţării Româneşti: acvila cruciată, cu zbor deschis, având în dreapta soarele şi semiluna în stânga. Anul baterii la Alba Iulia, 1713, este trecut la picioarele acvilei. Compoziţia este înscrisă într-un cerc perlat, flancat de doi balauri limbaţi, timbrat de boneta princiară, prevăzut în centru cu un glob şi o cruce.
Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu bătută la Alba Iulia
Medalia are o poveste care ne duce spre sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu. A fost folosită drept probă în procesul de la Constantinopole, în urma căruia a fost decapitat (n.a. în anul 1714). Trimiterea se referă la cel de-al nouălea cap de acuzare: „baterea de monede de aur în Transilvania, în formă de medalii, cu valoare de 2 până la 10 galbeni“.
Cel mai probabil, numărul medaliilor cu chipul lui Brâncoveanu a fost de ordinul miilor. Monedele nu au fost folosite în tranzacţii comerciale, ci erau dăruite de către domnitor, în scop protocolar. Cele mai multe medalii cu chipul domnitorului au fost topite imediat după moartea lui Brâncoveanu. Acum, se mai păstrează doar 5 exemplare. Dupa trei secole, în 2016, medalia bătută la Alba Iulia s-a „întors“ acasă şi a fost expusă la Muzeul Naţional al Unirii.
După ce austriecii au preluat Transilvania, monetăria din Cetatea Alba Iulia a trecut în proprietatea Imperiului Habsburgic. „Noua monetărie” a fost amplasată pe latura de sud a Cetăţii bastionare, între aripa de răsărit a Palatului principilor şi Manutanţă. A devenit, în scurt timp, o monetărie de maximă importanţă pentru monarhia austriacă. A funcţionat aici până în 1871, an în care a fost închisă, iar bunurile au fost transferate la monetăria din Kremnica, în Slovacia.
Complexul în care a funcţionat monetăria a fost demolat în 1903. Urmele sale sunt vizibile în zona de acces pe Traseul celor Trei Fortificaţii.
Se încarcă comentariile...
