„Magicienii“ cuvintelor îşi dispută supremaţia la Alba Iulia

24 dintre cei mai buni jucători de scrabble din România se întrec la Campionatului Naţional de profil, organizat pentru prima dată la Alba Iulia.

Alba Iulia găzduieşte sâmbătă şi duminică Campionatului Naţional de scrabble, la Hotel Transilvania.

Printre magicienii cuvintelor, se află şi  Laurenţiu Sandu din Bucureşti nimeni altul decât preşedintele Federaţiei Române de Scrabble.

Campion în trei limbi

„Am intrat în contact cu cu scrabble-ul în  urmă cu aproape 30 de ani, iar în 1991 am participat la prima competiţie ca profesionist“, a punctat bărbatul.

Laurenţiu Sandu are un palmares impresionat: maestru al sportului, campion în limbile română, franceză şi engleză. În timp, bărbatul a  adunat  pe tabla de joc  în jur de 300.000 de cuvinte.

„Mă bazez foarte mult pe memorie, dar şi pe antrenament“, a adăugat Laurenţiu Sandu.

Sportivul joacă scrabble şi pe calculator. „Joc, încă de când a apărut varianta online, dar tot cel pe tablă este cel adevărat, cel pe calculator este mai mult pentru antrenament“, a mai spus campionul.

Un alt stâpân al cuvintelor este  Mihai Pantiş, din Cluj Napoca, care practică acest sport la nivel mondial, în limba engleză. Tânărul susţine că în scrabble, chiar dacă nu este un sport suficient de apreciat de către public, se ajunge cu greu la performanţă .

„Este puţin mai greu în engleză, sunt mai puţine cuvinte flexionare ca în limba română, dar cred că acum, stâpânesc cam 20.000 de cuvinte, aproape jumătate din dicţionarul englezesc“, a declarat Mihai Pantiş din Cluj Napoca.

„Este pentru prima dată, când Alba Iulia găzduieşte un campionat naţional de scrabble. Noi ne dorim, în primul rând, să atragem tinerii spre acest sport, care are la bază limba română, sperăm să devină o tradiţie“, a precizart Mircea Bojiţă, oraganizatorul competiţiei.

Scrabble-ul, interzis de comunişti

Practicanţii sportului îşi amintesc că,  în perioada comunistă, jocul a devenit suspect pentru apărătorii regimului, pentru că a prins foarte repede printre intelectualii vremii.

„Scrabble-ul nu era bine văzut de comunişti, nu era bine să fie prea mulţi oameni luminaţi, dar am găsit soluţii, ca să ne întâlnim şi să jucăm. Ne foloseam şi de modelele din Occident, pe unele chiar le-am îmbunătăţit“, a punctat Laurenţiu Sandu.

„În perioada comunistă modalităţile  de petrecere a timpului liber erau restrânse. Ştim că erau doar două ore de program la televizor. Aşa că scrabbel-ul era o alternativă atractivă pentru noi. Oricum eu întodeauna am avut o preocupare pentru limba română, păcat că nu am urmat filologia “, a completat şi Faur Coreanu, din Reşiţa.