Legenda româncei care a fost furată de o şatră de ţigani şi a ajuns cea mai apreciată dansatoare din Europa

Legenda româncei care a fost furată de o şatră de ţigani şi a ajuns cea mai apreciată dansatoare din Europa

Maria Berechet în revista „Ilustraţiunea română“/Sursa foto: Biblioteca Digitală a Bucureştilor

Tânăra a cutreierat aproape prin toată Europa în „sânul“ unei şatre de ţigani, timp în care a dat zeci de spectacole publice, a uitat limba română şi i-a fost schimbat numele. Şi-a redescoperit originile abia la maturitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea începe înaintea Primului Război Mondial, când în mahalaua Mangaliei din Constanţa poposea o ceată de ţigani lăieţi, veniţi tocmai din îndepărtata stepă a Rusiei. Şatra, formată din muzicanţi şi cerşetori, vagabonda prin diverse colţuri ale lumii. La Constanţa avea un scop precis: să adune ceva bani, ca să mai plece în lume.

Cu şatra prin Europa, în ritm de dans

În apropierea şatrei îşi avea o mică gospodărie negustorul Nae Berechet, care avea o fiică de şase ani de o frumuseţe răpitoare. „Tot timpul cât ţiganii au stat la Constanţa, fetiţa, Maria Berechet, se afla în preajma şatrei, se juca cu dănciucii, era alintată de toate femeile tribului, spre disperarea părinţilor ei, cărora le era teamă să nu fie răpită sau schilodită. Fetiţa însă, cum sunt copiii mahalalelor nostre, nu era deloc supravegheată, aşa că putea fi mereu în tovărăşia noilor ei prieteni arămii“, se spune în articolul „Cariera Mariei Berechet“, publicat în „Ilustraţiunea română“ din 7 octombrie 1936.

Teama soţilor Berechet s-a adeverit într-o dimineaţă, când au găsit patul Mariei gol. Au pornit în grabă spre maidanul ţiganilor, dar aici n-au mai găsit nici măcar şatra. „Acum, în fundul unei căruţe cu coviltire, hurducată pe drumuri neumblate, se afla Maria Berechet, care fusese încântată de ţigani că-i vor cumpăra rochii şi că-i vor da toate dulciurile frumoase pe care i le cerea inima“, aşa relatează scena furtului autorul articolului citat.

Şatra a avut nevoie de doar o zi pentru a trece în Bulgaria, iar după două săptămâni de marş forţat era în Ungaria. Şatra de nomazi a purtat-o pe Maria Berechet prin Italia, Elveţia, Germania şi Franţa. La vârsta de 16 ani, Maria este descrisă ca o „fetişcană bine desvoltată şi cu un talent extraordinar la dans“.

„În toate oraşele şi satele unde se opera şatra, Maria Berechet, însoţită de taraful ei, dădea reprezentaţii pentru trecători. Imediat, atraşi de muzica şi dansul ei sălbatec, veneau în jurul ei o mulţime de admiratori, dându-şi fiecare obolul la sfârşitul reprezentaţiei. La propunerea bulibaşei, Mariei Berechet i-a fost schimbat numele în Marie-Chardonet.

Eliberată din şatră pentru 10.000 de franci

La 21 de ani, când a ajuns în Franţa, la Nisa, era o dansatoare desăvârşită. „La prima «reprezentaţie» pe care a dat-o într-o piaţetă dintr-un cartier mărginaş al Nisei, s-a apropiat de cercul admiratorilor un domn elegant, care a privit cu încordată atenţie, până ce s-a sfârşit spectacolul“, povestea în 1936 gazetarul revistei citate.

Domnul elegant era cel mai mare impresar al vremii, Roger Roy, care i-a propus să fie dansatoare într-un teatru din Paris. Chiar dacă pe Maria a convins-o pe loc, impresarul trebuia să primească şi acceptul căpeteniilor şatrei, care câştigau bani frumoşi de pe urma dansatoarei. În cele din urmă, a reuşit să obţină eliberarea Mariei pentru 10.000 de franci, o sumă mare pentru acele vremuri. Timp de un an, impresarul a ţinut-o într-o vilă din Nordul Italiei, unde profesori renumiţi s-au ocupat de educaţia şi perfecţionarea Mariei. Aşa a ajuns o domnişoară de salon respectată şi totodată o mare dansatoare.

„Prima reprezentaţie la Paris a fost un adevărat triumf. Într-o singură seară lumea artistică a oraşului a fost cucerită de arta desăvârşită şi graţia înnăscută a marei dansatoare“. Autorul articolului din perioada interbelică apreciază că, timp de 20 de ani, Maria a fost cea mai apreciată dansatoare a Europei.

„Într-o bună zi, pe când se afla la o cafenea din cartierul latin, a auzit doi studenţi vorbind româneşte. Şi-a dat seama că această limbă îi e cunoscută. I-a rugat pe cei doi studenţi să o lămurească şi aşa a văzut că mai cunoaşte destule cuvinte româneşti. Şi-a adus astfel aminte de copilăria ei, de Constanţa, de magazinul lui Nae Berechet...“, ne dezvăluie gazetarul revistei „Ilustraţiunea română“, ce poate fi citită pe Biblioteca Digitală a Bucureştilor.

Maria a rămas cu o avere fabuloasă, după moartea soţului, nimeni altul decât impresarul care o eliberase din şatră, Roger Roy. Imediat după ce şi-a redescoperit originea, dansatoarea s-a interesat de soarta părinţilor ei din România. A aflat că muriseră de mulţi ani. În amintirea lor, şi-a transformat casa din Paris într-un preventoriu pentru copii săraci, căruia i-a dat numele: „Ileana şi Nae Berechet“. (Text scris de Nicu Neag)

Citiţi şi:


Legendele de la Chicera Comorii, muntele din Apuseni unde a fost îngropată o mare cantitate de aur
 

Ambiu Iancu Corvinul, numele puţin cunoscut al lui Avram Iancu. De ce şi-a latinizat apelativul celebrul lider al moţilor

 

Singidava, oraşul „strălucit“ din Dacia. Istoria cetăţii care apăra Valea Mureşului de invadatori

 

Destinul crunt al generalilor Armatei Regale, morţi de foame, bătăi şi boli în zarca Aiudului

 

„Ce sunt eu, Mafalda?“. De unde vine expresia şi cine erau personajele care purtau în trecut acest nume

 

Ultimii saşi din Vingard, satul din Alba cu o vechime de aproape 600 de ani

 

Ambiu Iancu Corvinul, numele puţin cunoscut al lui Avram Iancu. De ce şi-a latinizat apelativul celebrul lider al moţilor

 

Singidava, oraşul „strălucit“ din Dacia. Istoria cetăţii care apăra Valea Mureşului de invadatori

 

Destinul crunt al generalilor Armatei Regale, morţi de foame, bătăi şi boli în zarca Aiudului

 

„Ce sunt eu, Mafalda?“. De unde vine expresia şi cine erau personajele care purtau în trecut acest nume

   

Ultimii saşi din Vingard, satul din Alba cu o vechime de aproape 600 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: