Istoria uitată la Războieni Cetate: romanii, batavii şi muntele de sare de lângă râul Mureş

Istoria uitată la Războieni Cetate: romanii, batavii şi muntele de sare de lângă râul Mureş

Obiecte descoperite pe câmp, în zona castrului roman, expuse în muzeul şcolii

Localitatea Războieni - Cetate din Alba s-a aflat sporadic în atenţia istoricilor şi arheologilor, fără a beneficia însă de o atenţie proporţională cu valoarea ştiinţifică şi potenţialul cultural al trecutului său. Aici s-a aflat în urmă cu 2000 de ani unul dintre cele mai mari castre romane din Transilvania. Descoperirile istorice susţin şi faptul că tot aici au staţionat o perioadă de timp cavaleri batavi, consideraţi strămoşi ai olandezilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetările efectuate în anul 1960 pe platoul numit „Cetate”, la nord-vest de satul actual, au dus la dezvelirea unor clădiri dotate cu instalaţii de încălzire şi coloane. Lipsa unor cercetări sistematice ulterioare care să explice în amănunt importanţa locurilor în istorie a fost şi este suplinită de un profesor de istorie din localitate, Pantilimon Popovici. Acesta a realizat un veritabil muzeu cu obiectele descoperite pe câmp de locuitori a satului şi elevi. Terenul unde se află castrul roman a fost retrocedat în trecut unor persoane fizice, care lucrând cu utilaje de adâncime au distrus o parte din ziduri. Cu toate acestea, castrul roman de la Războieni – Cetate rămâne un punct important în istoria acestor locuri. Aici a staţionat o perioadă de timp şi o unitate de cavalerie a batavilor, strămoşi ai olandezilor, care aveau misiunea de a păzi exploatarea de sare de la Ocna Mureş.
 
«Materialul arheologic de provenienţă romană conturează o aşezare antică, având un pronunţat caracter oppidan (orăşenesc) situată aproximativ în centrul provinciei Dacia Traiană, între coloniile Apulum şi Potaissa, pe cunoscuta „via Traiana”, intrată în conştiinţa comunităţii locale până azi sub numele de „Drumul lui Traian”. Un document aflat în Arhivele Statului, Cluj Napoca, datat din anul 1819, menţionează faptul că locuitorii foloseau această denumire păstrată din generaţie în generaţie. Pe o inscripţie descoperită în 1993 de arheologii francezi în Siria este prezent numele unui centurion roman Aelius Verecundinus, „natus in Dacia Ad Batavos”. Toponimul „Ad Batavos” tradus prin „La Batavi” apare pentru prima dată şi acesta este foarte probabil numele vechi al localităţii Războieni Cetate, deoarece în castrul roman de aici este atestată în peste patruzeci de ştampile pe ţigle şi cărămizi trupa de cavalerie ALA I BATAVORUM MILLIARIA. Aceste fragmente ceramice cu ştampilele purtând numele trupei se află în colecţia arheologică a şcolii», susţine profesorul Pantilimon Popovici într-o lucrare publicată în revista Dacoromania.

Profesorul Pantilimon Popovici (stânga) de la Războieni Cetate
 
Aceasta a fost cea mai importantă trupă de cavalerie din provincia Dacia romană şi a rămas aici până la sfârşitul stăpânirii romane. ”Avea misiunea de a apăra un sector important din graniţa provinciei, dar şi exploatările de sare de la Salinae (Ocna Mureş). La Războieni Cetate, alături de castru, se afla şi o întinsă aşezare civilă. Ambele purtau probabil numele de AD BATAVOS (La Batavi) cum aflăm de pe inscripţia descoperită în Asia Mică. O aşezare umană de o asemenea întindere şi importanţă strategică şi economică, a fost fără îndoială un puternic focar de romanizare. Nu întâmplător aşezări feudale timpurii precum cele de la Turdaş, Noşlac, Ciunga, Şpălnaca, se grupează în jurul exploatărilor de sare de la Salinae şi a castrului roman de la Războieni Cetate. Un element de susţinere a acestei idei este ceramica româneacsă de tip Dridu specifică secolelor VIII-IX, descoperită în localitatea noastră. Câteva fragmente de vase se păstrează în colecţia arheologică a şcolii”, susţine Pantilimon Popovici. Câteva coloane române rămase în urmă batavilor au fost folosite de un grof maghiar în construcţia conacului sau. 

Coloană romană folosită la construcţia unei clădiri din sat
 
Profesorul este convins că drumul lui Traian trecea pe la Războieni, că acolo există un castru aproape la fel de important că acela de la Albă Iulia, din cauza exploatărilor de sare din zona. ”Aşezarea mare era aici, iar dincolo, peste Mureş, la Ocna Mureş, era exploatarea de sare. Primele detaşamente sunt cele de la Apulum, care au venit aici şi au ridicat un castru, pentru că altfel nu se explică ştampilele cu Legiunea a XIII-a Gemina. După ce şi-au terminat treaba, i-au adus aici pe batavi. Acestea erau trupe itinerante, nu staţionau prea mult. Au rămas aici până la retragerea aureliană”, a spus Popovici. Profesorul de istorie din Războieni povesteşte şi o legendă, potrivit căreia satul era legat de ocnele de sare printr-un tunel pe sub răul Mureş, care era folosit la transportul sclavilor la lucru, în ocne. Importanţa strategică a localităţii, din punctul de vedere al căilor de comunicaţie, este demonstrată şi astăzi. Războieni este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania, fiind situat la distanţă aproximativ egală între Albă Iulia, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş. Aici se bifurcă linia de cale ferată către aceste trei destinaţii. 
 
Vedere din satelit cu zona castrului roman în care se pot vedea urme ale zidurilor construcţiei
 
Batavii sunt consideraţi a fi un trib germanic, amintit de Tacitus, localizat în jurul Deltei Rinului, aproximativ în zona în care este în prezent teritoriul Olandei. Erau foarte buni călăreţi şi înotători, putând trece Rinul înot fără să piardă formaţia de marş. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările