Ioan Pleșa a condus 35 de ani Direcția Arhivelor Naționale Alba

Ioan Pleşa este omul care a pus bazele Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Alba. În 1 ianuarie 1962 s-a transferat din învăţământ la conducerea instituţiei, pe care avea să o părăsească doar în momentul pensionării.

Data nașterii: 12 septembrie 1933, Alba Iulia
Educație: Facultatea de Geologie-Geografie din cadrul Universității Babeş Bolyai Cluj Napoca
Starea civilă: căsătorit, 3 băieți

„La începutul anilor '60, la Alba Iulia era o filială a Serviciului Regional Hunedoara, dar, având în vedere că pe teritoriul fostului raion Alba şi Sebeş existau foarte multe fonduri arhivistice aparţinând de vechiul comitat al Albei, care a funcţionat în perioada 1921-1950, era necesar un depozit, care să le preia şi lua în evidenţă“, a spus profesorul Pleşa.

Fosta clădire, afectată de inundaţiile din anii '70

A condus timp de 35 de ani Direcţia Judeţeană a Arhivelor Alba, perioadă în care a făcut totul pentru modernizarea instituţiei şi pentru formarea unui colectiv capabil să le folosească şi să le pună în valoare. Afirmă că a avut colegi profesionişti, care îşi sacrificau o mare parte din timp pentru a pune la punct documentele, a crea evidenţa necesară şi pentru a servi la sală cercetătorii, dar şi oamenii care aveau nevoie de acte pentru diverse probleme.

Îşi aduce aminte de inundaţiile din anii '70, care au produs pagube însemnate oraşului. „Alba Iulia a fost inundată de două ori catastrofal. În mai 1970 şi în iulie 1975. Instituţia noastră avea sediu în oraşul de jos şi inundaţiile au afectat serios clădirea, dar nu şi arhivele. Nu s-au pierdut documente decât la câteva instituţii, dar cele importante pentru cercetare le-am trimis la laboratoarele centrale din Bucureşti unde au fost restaurate“, rememorează profesorul.

Ulterior, s-a preocupat de identificarea unui nou imobil, care să fie situat pe Platoul Cetăţii şi, cu ajutorul autorităţilor locale, a reuşit acest lucru în anul 1982, când a fost inaugurat sediul în care funcţionează şi în prezent instituţia. „Spre bucuria mea, după ce am ieşit la pensie pe 1 februarie 1997, colectivul de aici a continuat lucrările, astfel încât la ora actuală oricine poate fi servit prompt, în câteva minute, la sală, sau cu documentele de care are nevoie“, a completat fostul director.

14.000 de metri liniari de arhivă

Când a preluat conducerea Arhivelor Naţionale din Alba, instituţia avea doi angajaţi şi aproximativ 1.500 de metri liniari de arhive. „De la cifra de 1.500 de metri liniari, cred că am ajuns în prezent la cel puţin 14.000 de metri liniari de arhivă. Depozitele sunt aproape pline, fapt pentru care va fi nevoie, fie de înălţarea clădirii, fie de alte clădiri anexe, pentru a se putea prelua masiv alte documente“, spune albaiulianul.

Potrivit profesorului, cele mai valoroase documente din arhiva instituţiei sunt cele provenite de la vechiul comitat de Alba şi de la fosta Prefectură a judeţului Alba, dar şi de la Primăria Alba Iulia. „Printre documentele de mare valoare se află şi cel al Consiliului Naţional Român al oraşului Alba Iulia, care a organizat şi supravegheat Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918.

De asemenea, un fond enorm este cel al Mitropoliei Greco-Catolice de Blaj, începând din anul 1701 şi până la desfiinţarea instituţiei, în 1948. E vorba de câteva sute de metri liniari de documente de valoare deosebită, pentru că la Blaj şi-au făcut studiile mari personalităţi ale naţiunii“, subliniază fostul director al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Alba.

Care ar fi marile satisfacţiile profesionale ale celor 35 de ani de activitate?
I.P.: „Sediul pe care l-am realizat, reprezintă una din marile mele satisfacţii. O alta este faptul că am reuşit să editez în anul 1989, împreună cu colegii mei, primul volum al «Îndrumătorului în Arhivele Naţionale Alba», din care cercetătorii pot afla informaţii despre principalele fonduri, ce perioadă acoperă şi ce problematică dezvoltă. Pe de altă parte, o satisfacţie personală o reprezintă materialele publicate pe plan local şi naţional despre istoria Ardealului“.

Ce-i place: „Mă pasionează studiul documentelor şi publicarea adevărului istoric. Îmi place sportul, am şi jucat fotbal 15 ani, la Unirea Alba Iulia, unde am fost mijlocaş stânga. La oameni apreciez cinstea, demnitatea şi, mai ales, patriotismul.“

Ce nu-i place: „Îmi displac carierismul şi incompetenţa, care ne termină de tot. Mă deranjează linguşeala şi parvenirea cu orice preţ. Nu imi plac oamenii care au ajuns la bani şi care sfidează pe toată lumea şi în toate chipurile“