Ioan Nistor a fost discipol al criticului literar Nicolae Manolescu

Doctor în filologie cu teza „Evoluția epicii hispano-americane în veacul al XX-lea“, profesorul Ioan Nistor a fost discipol al criticului literar Nicolae Manolescu.

Data nașterii: 15 octombrie 1955, Târnăveni, județul Mureș
Educație: Facultatea de Filologie București, doctor în filologie
Starea civilă: necăsătorit

În studenție, doctorul în filologie Ioan Nistor l-a avut profesor pe academicianul Nicolae Manolescu. Spune despre marele om de litere că nu suportă „papagalii“ și prostia omenească, dar i se deschide inima spre oamenii care au propria capacitate de gândire.

Şef de promoție

„Nicolae Manolescu este criticul literar numărul unu și  un profesor extraordinar de sever, căruia merită să i se scrie numele cu majuscule. I-am fost discipol. Îmi aduc aminte că am mers la un cenaclu cu niște citate și s-a înfuriat. Mi-a spus la sfârșit: «Dacă mai dai citate, aici nu ai ce căuta. Nu am nevoie de papagali, vreau oameni care gândesc». Lucrul acesta m-a ambiționat, dar și dânsul s-a ocupat foarte mult de mine, astfel că la sfârșitul anului patru puteam sta pe picioarele mele“, rememorează profesorul Ioan Nistor, care şi-a dat doctoratul tot cu Manolescu.

A fost şef de promoție la terminarea facultății şi a devenit, la rându-i, un apreciat critic literar. Membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Mureș, a publicat șapte volume de carte în domeniul criticii literare și sute de articole, prefețe, postfețe, studii și eseuri. N-a scris încă nici un roman.

„Nu am încercat să scriu romane, deoarece, cunoscând prea multe precepte ale compoziției romanului modern, probabil că aș scrie ceva tehnicizat și aș lăsa nuanța formală în paragină. Fondul și forma trebuie să fie foarte bine îmbinate la un scriitor care se respectă, or în România nu există la ora actuală, din păcate, asemenea scriitori“, precizează criticul literar.
 
"Profesorul nu are nici un drept, numai obligații"

Este de aproape trei decenii profesor de română și constată cu regret că în zilele de astăzi dascălul este marginalizat. „Profesorul nu mai are nici un statut, pentru că nu are nici un drept, numai obligații. Dacă elevul fuge de la oră, vinovat este profesorul, că nu a știut să-i capteze interesul. În ziua de azi, profesorul nu există, pentru că este legat de mâini și de picioare. La ora actuală, învățământul din România e mai degrabă un fel de bulibășeală“, e de părere profesorul de la Colegiul Tehnic „Dorin Pavel“ din Alba Iulia.

În opinia sa, învățământul autohton de dinainte de 1989 era mai bine structurat, mai solid. „Pe vremea împușcatului, dacă nu munceai sau nu învățai, erai obligat de structurile de stat. În zilele de astăzi e vorba mai degrabă de libertinaj, nu de democrație. Până când forurilor educaționale li se vor tăia în continuare aripile, iar în rândul elevilor se vor favoriza instinctele animalice în detrimentul rațiunii, fără îndoială că nu vom ajunge decât la haos, în toate domeniile de activitate, nu numai în învățământ“, apreciază profesorul.

Ce-i place: „Critica literară e domeniul care mă preocupă permanent. La oameni apreciez verticalitatea și omenia, pe principiul «a fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mare»“.

Ce nu-i place: „Mă dezgustă tot ceea ce nu corespunde semnalmentelor ființei umane. Mă supără obediența, îmi displac persoanele care nu au coloană vertebrală.“

Dacă ar fi să vi se ceară sfatul, ce ați sugera unui ministru al educației?
I.N.: „În opinia mea, un ministru al educației ar trebui, în primul rând, să nu mai facă reformă în fiecare an, pentru că fond fără formă a existat în țara asta de peste 250 de ani. Ar trebui să se redea prestigiul cadrelor didactice, să fie remunerate la nivel european, să aibă condiții de lucru decente și un loc de muncă sigur. Pe de altă parte, cine poate să facă școală, să o facă, iar cine nu este în stare să învețe, să se orienteze spre o meserie.“