INTERVIU Primarul care a construit cea mai prosperă comună din România. „Nu există gospodărie fără apă, canal, gaz, internet şi asfalt“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Gheorghe Damian este primarul care dacă nu ar fi existat, probabil ar fi trebuit inventat. Administrează de 16 ani comuna Ciugud din judeţul Alba, unde, aproape de fiecare data a fost ales cu peste 80% din voturile cetăţenilor. În interviul care urmează povesteşte despre cum a început şi cum a reuşit să aducă comuna la unul dintre cele mai ridicate standarde de viaţă din România.

„Weekend Adevărul“: Cum aţi ajuns primar la Ciugud şi ce aţi găsit în primărie la momentul respectiv?

Gheorghe Damian: În 2000 m-am hotărât să candidez la primărie, după opt ani în care am aşteptat să se schimbe ceva în bine în viaţa oamenilor din Ciugud. Văzând că nu se întâmplă nimic am decis că schimbarea trebuie să înceapă cu noi. Eram candidatul cotat cu cele mai reduse şanse pentru că nu mă cunoştea aproape nimeni, doar vecinii. Mi-am făcut o campanie bazată pe nevoi şi pe viziunea mea cum aş fi văzut Ciugudul la vremea respectivă. A fost greu să ajung în turul doi, dar, în final, am câştigat. Ajuns primar nu a fost deloc uşor pentru că sunt de profesie asistent medical, nu am mai avut de-a face cu administraţia publică. Ciugudul era atunci o comună cu venituri proprii foarte mici, cam 70.000 de lei - 15.000 euro la valoarea de acum. Nevoile erau, însă, imense, nu aveam infrastructură, nu aveam nimic, toate clădirele publice erau demolate, străzile erau praf, trebuia apă, canalizare, asfalt şi multe altele

Cum aţi reuşit să depăşiţi problema lipsei banilor pentru investiţii?

Singura soluţie de atunci a fost să investesc în oameni, să aduc alături de mine persoane tinere care au înţeles viziunea şi proiectul meu, împreună cu care am crescut în această administraţie. După aceea, am început să particip cu colegii la conferinţe din ţară şi străinătate, cursuri, ca să pot să înţeleg cât mai bine fenomenul şi să îmi structurez strategia cât se poate de sănătos. La un moment dat, am ajuns la problema banilor. Trebuia să facem ceva să ne câştigăm independenţa financiară, să nu mai depindem de cine conduce guvernul sau judeţul. Aşa am identificat o păşune în apropierea centurii muncipiului Alba Iulia, în afara spaţiului locativ al comunei pe care am decis să o transformăm în zonă industrială. A fost o decizie curajoasă pentru că la vremea respectivă să iei 30 de ha dintr-o păşune şi să o dai firmelor era considerat de unii o nebunie, drept pentru care am şi fost invitat la diverse instituţii să dau cu subsemnatul. Era anul 2005, când am adus primul investitor în zonă. Nu am reuşit acest lucru în primul mandat pentru că nu am avut majoritate în consiliul local. În câţiva ani zona industrială a devenit principalul motor de dezvoltare a comunei. Fără aceste investiţii am fi fost în continuare o comună săracă, cu probleme sociale. Aşa tindem să nu avem şomeri, nu avem niciun asistat social şi doar două persoane care primesc venitul minim garantat. Veniturile proprii au crescut de la 15.000 de euro în 2000, la 1 milion de euro în prezent.

ciugud alba comuna

Primăria comunei Ciugud

O altă poveste de succes pentru comuna Ciugud sunt fondurile europene. Cum aţi început şi care sunt cele mai importante proiecte?

În 2003 am fost într-o primă vizită de lucru în Germania unde am învăţat pentru prima data ce însemană fondurile europene pentru dezvoltarea unei comunităţi. De aici a venit totul. S-a început cu fondurile de preaderare, unde ne-am antrenat în scrierea de proiecte, fiind vorba despre sume mai mici. Ulterior au venit fondurile de postaderare şi am început să ne dezvoltăm echipa de realizare şi implementare a proiectelor. Astfel, am avut cel mai mare proiect de infrastructură din Alba, împreună cu comuna Berghin, de 7,5 milioane de euro. Prin acesta s-a introdus apă în Berghin, 46 km de reţea cu staţii de pompare şi bazine, 53 de km de canalizare în cele două comune, două staţii de epurare şi un centru de zi pentru persoane vârstnice. Printr-un alt proiect, implementat împreună cu comunele Berghin şi Daia Română, au fost asfaltaţi primii kilometri de drum de câmp din România. Acum am ajuns la 30 de km de drum de câmp asfaltaţi, care leagă 3 comune, şapte sate şi deservesc 2.500 de hectare de teren. Pe traseul acestora au apărut 15 ferme de animale.
 

Am devenit un liant pentru comunele din jur, prin înfiinţarea primei microregiunie care cuprinde comunităţi din Alba şi Sibiu. Denumită „Ţara Secaşelor“, microregiunea care cuprinde 27 de comune din cele două judeţe. Cu paşi mărunţi am ajuns la 24 de milioane de euro atraşi de comuna noastră din fonduri europene. 

ciugud alba

De ce ar dori o familie să vină să trăiască la Ciugud?

Răspunzând la această întrebare mă raportez în principal la Alba Iulia, de unde vin majoritatea celor care se mută la noi. În oraş, nu ştiu ce utilităţi sunt în zona de dezvoltare şi în câţi ani va ajunge să fie utilată. La Ciugud se găsesc toate la poartă şi aici vorbim de apă, gaz, canal, energie electrică, internet. Am dus canalizarea şi unde nu sunt case construite. Pe de altă parte, preţul de achiziţie al unui teren este mai mic. Dacă vorbim de cât face o persoană pentru a ajunge la muncă, cel din Ciugud va ajunge mai repede, chiar dacă distanţa este mai mare. Pe de altă parte, aici este o linişte pe care nu ai cum să o găseşti la oraş. Populaţia s-a întinerit prin migraţia dinspre oraş spre noi. Este îmbucurător pentru că mulţi oameni de calitate vin aici. În 2000, Ciugudul avea 2.670 de locuitori. La recensământul din 2011 erau 3.200, iar acum suntem mai mulţi. În plus, locuitorii din Ciugud au devenit tot mai fericiţi. Măsurăm gradul de satisfacţie şi de ceva vreme nivelul de mulţumire faţă de primărie este mai mare ca cel faţă de biserică. La această situaţie a contribuit foarte mult şi faptul că nu există gospodărie în comună care să nu aibă apă, canal, gaz, internet şi asfalt. Acolo unde mai sunt de realizat mici lucrări le vom finaliza în acest an prin proiectul de 4 milioane de euro derulat împreună cu comuna vecină Sântimbru. 

Cum vă descurcaşi cu lucrările sezoniere pe care trebuie să le realizaţi în comună?

Am ajuns la un nivel la care ne autogospodărim. Ideea a venit în 2004, când am vizitat o primărie din Germania, unde existau utilaje pentru tot cee ce era nevoie. Am venit acasă şi am făcut nişte calcule şi am constatat că într-un an am plătit chiria la un buldoexcavator mai mult decât a costat unul la mâna a doua. Ulterior am cumpărat un camion vechi cu care ne-am făcut treaba până au venit fondurile europene. Acum avem două buldoexcavatoare, un excavator, un camion cu macara dotat cu dispersor şi lama de zăpadă, un tractor cu tot felul de tocătoare, cilindru compactor şi autogreder. Tot ce înseamnă lucrări mărunte cum ar fi pietruit de drumuri, dezăpeziri, toaletări de pomi, întreţinerea spaţiilor verzi, reparaţii de drumuri, le facem noi. 

ciugud alba

Eoliana de la Şeusa asigură energia pentru iluminatul public din sat

După tot ceea ce aţi realizat, mai aveţi de lucru, în continuare, la Ciugud?

Mai avem foarte mult de lucru. Începem să lucrăm la confortul cetăţeanului, de la piste de biciclete, trotuare, zone verzi, parcuri, activităţi culturale. Vrem să ne implicăm foarte mult în educaţia copiilor. Am început un proiect foarte intersant şi foarte benefic, denumit „patrula de mediu“ care a avut un efect extraordinar în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor. Vom da oamenilor şi unităţi de compostare, iar cei care vor ajunge să colecteze pe toate cele patru fracţii şi vor composta deşeurile biodegradabile vor fi scutiţi de plata serviciului de salubrizare. 

Cum vă descurcaţi cu birocraţia din România?

Pot spune în cunştinţă de cauză că în implementarea proiectelor de finanţare cu fonduri europene ne omoară. Legea achiziţiilor publice care a fost schimbată cu gândul de simplificare a ajuns mult mai complicată. Propunerea de modificare făcută de Asociaţia Comunelor din România, unde sunt vicepreşedinte, a plecat de la noi sub o formă şi a ieşit din Parlament sub o altă formă. Este aberant ca o procedură de licitaţie să dureze mai mult decât lucrarea în sine. Îi descurajează pe primari să depună cereri de finanţare pe fonduri europene, mulţi alegând să meargă spre programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Prin aceasta, ţara pierde mulţi bani europeni.

ciugud alba comuna

„Avem aici mai mult decât la oraş“

Se spune că oamenii sunt cel mai preţios dar al unei comunităţi. Poate niciunde nu se vede acest lucru mai bine decât în comuna Ciugud din Alba. Sute de case frumoase au apărut în ultimii ani aici, unind satele unele de altele şi ştergând distanţele dintre localităţi. Curţile îngrijite, cu flori şi gazon, te duc cu gândul la un cartier mai nou din vreun oraş mai răsărit. Ceea ce ar trebui să fie normal în multe dintre comunele din România, capătă, prin comparaţie, caracter de extraordinar. Apa, gazul, canalizarea, alimentarea cu energie electrică, eoliana care alimentează iluminatul public, drumurile asfaltate către terenurile agricole ale oamenilor care conectează suplimentar toate satele din comună, zona industrială dezvoltată pe o fostă păşune şi transportul public metropolitan care leagă comuna de Alba Iulia sunt doar câteva elemente care cresc calitatea vieţii oamenilor. Finanţările europene au ajutat, dar şi oamenii au ştiut să le folosească. 

Nu doar casele noi sunt frumoase. Şi cei mai bătrâni au început să îşi aranjeze casele şi să îşi amenajeze cu gust gospodăriile în care se mai găsesc încă raţe, gâşte, găini, purcei, vaci şi alte animale care aduc un surplus economic familiei. În general e un amestec nederanjant de tradiţional şi modern. Spre deosebire de alte zone din judeţul Alba şi din ţară, aproape toate terenurile sunt lucrate. Există exploataţii agricole de dimensiuni foarte mari, unde se lucrează mecanizat, dar nici parcelele de mici dimensiuni nu sunt lăsate de izbelişte. De asemenea, în ultimii ani s-au dezvoltat mai multe ferme. 

„Nu credeam că o să locuiesc aici“

Lucia Şimon (41 de ani) nu s-a născut în comuna Ciugud, dar s-a mutat aici în urmă cu aproape 17 ani. A fost cea mai bună decizie, crede ea. Are siguranţă, linişte, face parte dintr-o comunitate liniştită şi prietenoasă şi este la doar câteva minute de oraş. S-a mutat în satul Şeuşa cu soţul ei, Mişi. La scurt timp, la Şeuşa s-a mutat şi cumnatul ei împreună cu familia sa, întorşi din Canada şi stabiliţi la câteva case depărtare de ei. Soţul şi cumnatul au început împreună o afacere, întâi în construcţii şi apoi în agricultură, lucrând în prezent câteva zeci de hectare. Casele lor sunt moderne şi primitoare, practic au tot confortul pe care ţi-l poate oferi un oraş. 

ciugud alba oameni

Lucia Şimon locuieşte la Ciugud de 17 ani

„Ne-am mutat aici din 2000. Veneam la Alba, la soră-mea şi vedeam biserica asta şi ziceam «Doamne fereşte ce sat, că nici măcar trenul nu circulă pe-aici». Aşa am gândit prima dată, nu credeam că voi locui aici. A fost  cea mai bună alegere şi cea mai mare binecuvântare de la Dumnezeu că am ajuns să trăiesc aici. Eu vin dintr-o comună din judeţul Mureş unde îi dezastru, în sensul că sunt foarte mulţi hoţi, foarte multe ilegalităţi, foarte multe lucruri bune care s-ar fi putut face şi nu s-au făcut... De când am venit, e o evoluţie foarte mare. Îmi aduc aminte că atunci când am venit săpau pentru canalizare şi drumurile erau groaznice. Acuma zic eu că avem mai mult decât la oraş. Este linişte, dar e şi siguranţa că stau aici, de multe ori n-am închis nimic, dar n-am văzut să dispară ceva. De lucru? Se găseşte. Eu, pensionată de boală mi-am găsit 4 ore chiar în domeniul în care doream. În plus, soţul şi cumnatul lucrează împreună câteva zeci de hectare de teren“, spune Lucia Şimon. 

„Este asfalt şi peste hotar, la terenurile agricole“

Ionuţ şi Adelina Haţegan sunt tineri: au 28 şi respectiv 29 de ani. După nuntă şi-au făcut împreună o casă „în regim propriu“. Are 80 de metri pătraţi utili, o terasă, o pivniţă şi poate, în viitor şi o mansardă. Casa are un living şi două camere pentru că tinerii au vrut să nu se întindă mai mult decât se cuvine şi mai ales, n-au vrut credit de la bancă. Spun că preţurile sunt mult mai bune, mai ales la terenuri şi că o casă iese mai ieftin dacă o faci aici. Cu un mic efort, în această vară îşi vor finaliza locuinţa şi se vor putea muta. 

ciugud alba oameni

Ionuţ şi Adelina şi-au construit o casă la Ciugud

„De ce am rămas în comună? În primul rând s-a dezvoltat în foarte mult, este aproape de Alba, la 7-8 kilometri, ni s-au promis multe şi s-au şi făcut… cam astea ar fi câteva motive pentru care am rămas în comună. Cu maşina ajung în 10-12 minute în Alba Iulia, dar este şi autobuz cam din oră în oră. Este foarte bine cu asfalt. Când eram la şcoală, eram singurul care ajungea în staţia de autobus murdar pe papuci, că la noi era noroi. De câţiva ani avem asfalt şi peste hotar, la terenurile agricole şi oamenii au început să lucreze terenuri pe care le abandonaseră că era greu de ajuns acolo. Eu zic că datorită asfaltului care uneşte patru sau cinci sate, nici nu ştiu exact, a reânviat agricltura. Să nu zic că se lucrează 100%, dar 95% dintre terenurile din comuna noastră sunt lucrate“ spune Ionuţ. 

ciugud alba oameni

Adelina este şi ea încântată. Deşi lucrează la oraş, este bucuroasă că locuieşte la tară: „S-a dezvoltat foarte mult satul nostru: apă potabilă, asfalt, canalizare, toate condiţiile care sunt şi la oraş. Înainte nu era nimic din toate astea şi n-am fi rămas, poate… acum s-au schimbat lucrurile. Zona este foarte frumoasă, nu este stress“.  ”E o diferenţă foarte mare faţă de oraş: e linişte, aer curat, avem teren mai mult, curte mai mare decât ne-am fi permis la Alba Iulia, grădină. De lucru găsim, dacă este voinţă, nu se pune problema să nu găsim. Mai avem şi teren, mai facem ceva şi pe lângă serviciu, ca să o ducem mai bine“, adaugă Ionuţ. 

Comuna unde tinerii nu pleacă afară

Virgil Mârza merge aproape zilnic cu bicicleta, de la Şeuşa la Alba Iulia. „Distanţa nu-i mare de oraş, îi ok. Merg cu bicicleta, fac naveta. Dacă s-ar face şi podul peste Mureş ar fi mult mai rapid. Eu fac acum cam 25-30 de minute, lejer, poate nici atât. Mă încadrez în jumătatea de oră de sport recomandată“, glumeşte tânărul. Podul peste Mureş, de fapt o pasarelă pentru pietoni în prezent inutilizabilă, este totuşi un subiect serios pentru el. O altă nevoie a comunităţii ar fi o capelă. În rest, omul e mulţumit de modul în care a evoluat comuna în ultimii ani.  Primăria a pregătit un proiect pentru construirea podului peste râul Mureş la Şeuşa, care va fi demarat imediat ce va fi găsită sursa de finanţare.

ciugud alba oameni

Virgil Mârza nu ar lăsa satul pentru oraş

„Îi mai bine la ţară. Avem toate condiţiile ca şi la oraş. Este şi de lucru… la ţară totdeauna, pe ţăran munca l-o înnobilat. Aici la intrare în comună poate aţi văzut, sunt fabrici, este o zonă industrială, oamenii mai lucrează şi acolo, mai lucrează pământul. Tot pământul este lucrat. Eu n-aş lăsa satul pentru oraş. Copiii sunt cu alte mentalităţi, dar dacă avem zona asta industrială, avem condiţii bune, sperăm să nu mai migreze. Ar trebui şi condiţii mai bune de salarizare… “, spune Gilu, cum îl cunosc vecinii. Ne mai spune că în ultimii ani au venit mulţi oameni în comună, care „şi-au dat apartamentele şi şi-au luat case la ţară“. 

De altfel, comuna Ciugud este una dintre puţinele din România în care populaţia creşte. Constantin Haţegan, din Şeuşa, are 60 de ani şi este bucuros că toţi cei trei copii ai săi au rămas în comună. Fata şi băiatul mai mare sunt deja la casele lor, iar cel mai mic locuieşte încă acasă, dar speră ca şi acesta să rămână în Ciugud. „Vine lume în sat, nu prea pleacă nimeni. Înainte, de la noi mai erau doar două case şi se termina satul. De vreo câţiva ani au început să construiască în continuare şi satul s-a tot extins. Şi pe partea noastră, şi pe partea cealaltă, dincolo de vale, unde e şi mai frumos pentru că nu prea trec maşini“, spune Constantin. (A contribuit OVIDIU HAŢEGAN)

Citiţi şi:

 

Comuna din Alba unde copiii îi învaţă pe adulţi să colecteze selectiv gunoiul

 

Primarul din Ciugud, exclus din PSD Alba: ”Decizia e nestatutară. Nu poţi fi dat afară noaptea, pe uşa din dos”

Investiţii de peste 5 milioane de euro la Ciugud, comuna cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene din ţară

 

Primarul din Ciugud, exclus din PSD Alba: ”Decizia e nestatutară. Nu poţi fi dat afară noaptea, pe uşa din dos”

 

Ce a făcut premierul Dacian Cioloş în comuna din Alba cu investiţii de 16 milioane de euro din fonduri europene

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite