Imagini rare, realizate în 1938, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Un fotograf german a surprins esenţa evenimentului

Imagini rare, realizate în 1938, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Un fotograf german a surprins esenţa evenimentului

Târgul de fete de pe Muntele Găina a atras în istorie zeci de mii de oameni

Târgul de fete de pe Muntele Găina este, de sute de ani, un simbol pentru Ţara Moţilor. Evenimentul se organizează în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie. Pozele din 1938 ale unui fotograf german arată cum era pe Muntele Găina în urmă cu 80 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Târgul are loc de peste 200 de ani pe un platou montan la o altitudine de 1467 de metri, iar această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.
 
La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminica cu noaptea in cap se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.
 
Fotograful german Herbert List a realizat în 1938 mai multe fotografii care scot în evidenţă specificul Târgul de Fete. Fotografiile sunt disponibile în arhiva Magnum Photos, alături de alte imagini realizate atunci în România de către fotograful german. Oamenii sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au ajuns pe munte, în special, cu ajutorul cailor. Tulnicul, instrumentul tradiţional al moţilor, este nelipsit, la fel ca şi principalele unelte folosite la adunatul fânului: coasa şi grebla. Predomină imagini cu fete şi flăcăi ceea ce arată că în trecut, Târgul era locul de întâlnire al tinerilor din Apuseni pentru căsătorie.
 
Târgul de Fete a stârnit şi numeroase mituri sau curiozităţi, iar una dintre acestea ar fi cea a „vânzării” tinerelor pe munte aşa cum s-ar deduce din numele sărbătorii. Specialiştii în etnografie şi folclor spun însă că pe munte niciodată nu s-au „vândut” fete dar în schimb, în vechime, se puneau bazele unor căsătorii între flăcăii şi fetele din zonă. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. În decursul timpului la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”. 
 
 
În perioada contemporană, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară. 
 
Ca orice mare sărbătoare şi Târgul de fete are propria legendă, care este  strâns legată de râul Arieş, care traversează Munţii Apuseni. Astfel, se spune că pe Muntele Găina trăia o zână nemaipomenit de frumoasă, care locuia într-un palat strălucitor. Zâna avea o găină cu pene de aur. Găina îi făcea zilnic câte trei ouă de aur, iar zâna dăruia aceste oua fetelor sărace din zonă care urmau să se mărite.
 
 
Trei feciori de-ai locurilor, auzind de bogăţia ei, s-au deghizat în haine femeieşti, au reuşit printr-un şiretlic să pătrundă în palat şi să fure găina. În fuga lor, au scăpat din coş ouăle de aur, care s-au spart în râul Arieş. De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat. Legenda a fost purtată şi transmisă şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.
 
Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice. Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările