Imagini de colecţie. Mocăniţa de pe Valea Arieşului în urmă cu 20 de ani
0Calea ferată îngustă care traversa o parte din Munţii Apuseni pe Valea Arieşului, în lungime de 94 km, între oraşele Turda şi Abrud, a fost realizată între anii 1910-1912. Timp de 86 de ani a reprezentat principala cale de transport marfă şi călători pentru locuitorii zonei. A fost desfiinţată în anul 1998 din motive de rentabilitate economică, punând punct unui simbol al Ţării Moţilor.
Mocăniţa s-a dat în funcţiune oficial la data de 20 iunie 1912 şi a fost scoasă din uz în anul 1998. Linia îngustă avea 27 de staţii, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieş, Câmpeni, Abrud) şi 23 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu (Sânmihaiu de Sus), Corneşti (Plăeşti), Moldoveneşti, Buru, Lungeşti Ocolişel, Vidolm, Ocoliş, Lunca-Poşaga (Lunca Arieşului), Sălciua de Jos, Sălciua, Brăzeşti, Sartăş, Muncel, Valea Lupşii, Hădărău (Hădăreni), Lupşa, Muşca, Gîrde, Bistra, Podu Mijii şi Roşia Montană. Între Turda şi Cîmpeni erau 22 de treceri la nivel cu cale ferată, cu şi fară barieră (majoritatea fiind fără barieră). Până în anii 70, trenul era acţionat cu locomotive pe aburi. Evoluţia tehnologică a adus şi pentru moţi, trenuri moderne, echivalentul la scară mai mică a celor care circulau pe liniile normale. Acestea au fost ultimele trenuri care au circulat pe Valea Arieşului.
În ultimii ani de funcţionare, pe această rută circulau zilnic (dus-întors) trei trenuri cu două clase. Trenul parcurgea cei 94 km în circa 6 ore şi 30 minute, oprind în toate staţiile). Mocăniţa oprea însă şi între staţii, când pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna. Trenul a devenit nerentabil pe fondul dezvoltăii transportului auto, dar şi a scăderii activităţii agenţilor economici din Apuseni: exploatările miniere de la Baia de Arieş, Roşia Montană şi Abrud şi fabrica de prelucrare a lemnului din Cîmpeni. Calea ferată îngustă a fost declarată monument istoric, situaţie care a salvat ceva din trecutul mocăniţei, dar nu a readus-o pe şine decât sporadic şi pe o distanţă scurtă.
Pe segmentul Abrud – Câmpeni, aflat într-o stare fizică bună, circulaţia trenurilor a fost reluată, în scop turistic, de către un investitor austriac. Georg Hocevar este de aproape 20 de ani în România şi conduce Asociaţia pentru păstrarea liniilor ferate înguste din România. Împătimit al locomotivelor cu aburi pe care le-a şi reabilitat, Hocevar nici nu mai ştie cât a investit în Mocăniţă. “Nu pot să vă spun exact aceste cifre. Este o investiţie pe care am făcut-o de-a lungul anilor, nici măcar nu am evaluat-o. Important este că locomotiva este în stare de funcţionare, cu vagoane în stare de funcţionare, pe o infrastructură feroviară funcţională şi asta este cel mai important”, a declarat Georg Hocevar.
Acum, speranţa redeschiderii întregului traseu al Mocăniţei se leagă de obţinerea unor fonduri europene. Însă până atunci, turiştii se pot plimba vara cu Mocăniţa pe traseul Câmpeni-Abrud, un drum ce ia aproximativ o oră, timp în care pot admira peisajul Munţilor Apuseni.
FOTO Aventurile exploratorului Samuel Fenichel din Aiud la capătul lumii, în Papua - Noua Guinee
Se încarcă comentariile...
