Goana după aur la Roşia Montană, în varianta romilor: scormonesc prin ruinele unei foste uzine şi extrag metalul preţios cu betoniera

Goana după aur la Roşia Montană, în varianta romilor: scormonesc prin ruinele unei foste uzine şi extrag metalul preţios cu betoniera

Uzina de preparare de la Gura Roşiei, un ”El Dorado” pentru căutătorii de aur şi fier vechi

La Roşia Montană, în Munţii Apuseni, este în plină desfăşurare o altfel de „goană după aur“. Romii din comună fură deşeuri din fosta uzină de preparare de la Gura Roşiei şi extrag metalul preţios. Câştigul ajunge la sume considerabile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Afacerea a devenit prosperă de circa un an de zile, în condiţiile în care anterior, romii se ocupau doar cu furtul de fier vechi din incinta uzinei.
 
Între timp au descoperit că deşeurile care au rămas pe platforma industrială conţin cantităţi importante de aur. În zonă se vorbeşte de o veritabilă reţea. Unii dintre romi se ocupă exclusiv cu scoaterea deşeurilor din incinta uzinei în saci, pe care le vând altor persoane ce se ocupă mai departe cu obţinerea aurului.
 
Există, însă, şi persoane care lucrează pe cont propriu, dar nu folosesc şaitrocul la extracţia aurului ci celebra betonieră, utilizată în construcţii. Şaitrocul era folosit în trecut de către foştii proprietari de mine din Roşia Montană.
 

În „conservare”, dar furată bucată cu bucată


Fosta uzină de preparare din satul Gura Roşiei este amplasată la circa 7 kilometri de centrul comunei Roşia Montană, în imediata apropiere a ”cartierului” de romi Dăroaia, unde trăiesc câteva sute de persoane. După închiderea minei de stat în 2006, platforma industrială a fost ”atacată” sistematic de persoanele fără ocupaţie şi fără loc de muncă.
 
Furturile s-au înmulţit începând cu anul 2013, când zona a rămas fără pază. Oficial, uzina este în ”conservare”, dar, treptat, au început să dispară gardul împrejmuitor, părţi din clădiri şi mai nou deşeurile industriale rămase de pe urma procesului de prelucrare a concentratului extras din galerii sau din carierele aflate în zona superioară a comunei. 

Sacii cu deşeuri din care se scoate aur, pregătiţi la marginea drumului naţional


Printre romii din Dăroaia s-a instituit o veritabilă ”omerta” atunci când e vorba despre aurul obţinut din pământul scos în saci de la uzină. Recunosc că mai merg pe acolo după fier vechi, dar spun că nu au găsit aur.
 
”Mergem şi săpăm după fier vechi şi mai luăm şi câte o cărămidă, ce să facem. Nu avem locuri de muncă şi nu avem din ce trăi. Dacă au închis minele, noi ce să facem. În trecut lucram la mină şi câştigam bani frumoşi, dar acuma atât ne-a mai rămas, să căutăm prin gunoaie. Nu am auzit să se fi găsit aur acolo”, spune un rom în vârstă de 53 de ani, care a dorit să rămână în anonimat.
Un altul recunoaşte, însă, că există persoane care fac trafic cu deşeurile din uzină. ”Sunt care merg acolo şi sapă pământul amestecat cu gunoaie şi alte resturi, scot sacii în drum de unde îi duc cu maşina. Am auzit că vând un sac cu 20 de lei. Alţii îl duc acasă şi scot aurul cu betoniera. Nu ştiu cât aur obţin, că nu am fost să văd şi nici nu spune nimeni. La cei care se ocupă cu asta se vede şi cu ochiul liber că îşi cumpără haine noi, mâncare şi băutură. Unii se laudă că câştiga şi 5 milioane de lei de ăia vechi”, afirmă un alt bărbat de etnie romă, care are aproximativ 45 de ani şi care susţine că el nu merge nici la furat de fier vechi şi nici la scos aur.
 
Lipsa pazei şi raziile rare ale poliţiei sau jandarmilor determină ca aproape permanent cel puţin un căutător de aur şi fier vechi să fie la ”datorie” în uzină. Când plouă se adăpostesc şi lucrează pe sub construcţiile de pe platformă. Situaţia era la fel şi luni, 1 iunie, când două persoane munceau printre clădirile parasite chiar dacă ploua torenţial.


Paza desfiinţată din lipsă de fonduri


Uzina de la Gura Roşiei era utilizată pentru o prelucrare primară a minereului. Minereul era transportat din cariera Cetate pe o distanţă de 6,5 km de-a lungul unei căi ferate cu ecartament îngust către un concasor situat lângă uzina de preparare. Zăcământul concasat era transportat pe bandă peste drumul naţional DN 74A către uzina de preparare, unde se obţinea concentratul, prin flotaţie convenţională.
 
Sterilele erau depozitate într-un mic iaz de decantare de lângă Gura Roşiei. Concentratul era apoi transportat la Baia de Arieş, pentru obţinerea aurului prin cianurare. Uzina de la Gura Roşiei aparţine şi în prezent exploatării de stat Roşiamin SA, filială a companiei Minvest Deva, aflată din 2006 în administrare specială. 
 

Clădiri în conservare, fără pază


Directorul filialei recunoaşte că romii mai intră în incinta uzinei pentru fier vechi, dar spune că nu mai există concentrat care ar putea conţine aur. ”Tot concentratul a fost vândut în 2006 când s-a închis exploatarea minieră. Acolo nu mai există nimic din care să poată fi extras aur. Se mai întâmplă furturi de fier vechi sau materiale de construcţie pe care le-am sesizat la poliţie. De la poliţie ni s-a comunicat că există 30 de persoane care sunt cercetate pentru furt. Ne-am constituit parte civilă şi vom cere să plătească toate daunele provocate”, a spus Valentin Rus, directorul Roşiamin SA.
 
Acesta a completat că în prezent incinta uzinei de la Gura Roşiei nu este păzită din lipsă de fonduri. ”Singurele obiective păzite sunt sediul exploatării miniere şi câteva galerii de mină. Ne confruntăm cu lipsă de fonduri şi de aceea s-au desfiinţat unele posturi de pază. Noi am anunţat poliţia şi jandarmii pentru a patrula mai des prin zona Gura Roşiei”, a afirmat Valentin Rus.
 
Directorul a mai spus că în prezent se derulează un program de ecologizare şi închidere a fostei exploatări miniere de stat, dar deocamdată se lucrează doar la iazul de decantare de pe Valea Selişte. Uzina de preparare de la Gura Roşiei ”aşteaptă” fonduri finanicare de la Guvern. 

Uzina de preparare Gura Roşiei. Foto: Nicu Barz
 
În iunie 2014, poliţia a efectuat mai multe percheziţii în cartierul romilor. 17 persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 61 de an au fost identificate atunci ca fiind autori a unor furturi de material de construcţii din incinta Uzinei de preparare în valoare de peste 11.000 de lei.
 

Secretele Masivului Cetate din Roşia Montană, locul unde peste 2000 de ani s-a sfredelit pământul în căutarea aurului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările