Gabriel Resources vs. România, procesul cu o miză de 4 miliarde de euro. Un fond de pe Wall Street pariază împotriva Statului Român

Gabriel Resources vs. România, procesul cu o miză de 4 miliarde de euro. Un fond de pe Wall Street pariază împotriva Statului Român

Imagine cu unul din tăurile din Roşia Montană, simboluri ale comunităţii locale

Gabriel Resources vs. Statul Român este ”vedeta” litigiilor aflate în dispută la International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID, din punct de vedere al mizei financiare. Iniţiatorul proiectului minier privat de la Roşia Montană cere până la 4 miliarde de dolari despăgubiri şi este susţinut în acest demers de un fond ”de acoperire” de pe Wall Street.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procedura de arbitraj de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington privind investiţia de la Roşia Montană a început în 12 august 2016. Gabriel Resources, iniţiatorul proiectului minier aurifer de la Roşia Montană, cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari statului român pentru blocarea proiectului, echivalentul a 2% din economia României.    
 
Completul de arbitraj este compus din trei arbitri: Teresa Cheng (China, preşedinte), numită de către secretarul general al ICSID, Horacio Grigera (Argentina), numit de către compania minieră şi Zachary Douglas (Australia), numit de către statul român. Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunţa că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşedintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.
 
Paradoxal dar poate nu întâmplător, publicul din România nu ştie mai nimic despre acest proces, care a fost secretizat. Potrivit tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie şi Canada (unde sunt înregistrate filialele ”Gabriel”), în baza cărora se desfăşoară disputa juridică amintită, companiile britanice şi canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acţiunile statului le aduc prejudicii.  Tratatul cu Canada presupune transparenţă. În cazul unui proces, cum este acesta, publicul are dreptul să aibă acces la audieri şi la documentele juridice, cu excepţia cazurilor în care sunt discutate informaţii confidenţiale sau secrete de stat. Această regulă poate fi ignorată, dacă părţile din proces au ajuns la un acord prin care doresc restricţionarea accesului, iar curtea de arbitraj a Băncii Mondiale acceptă regulile stabilite de părţile implicate.
 
 
Potrivit unui raport internaţional, făcut public în 13 februarie 2017 de Corporate Europe Observatory, o organizaţie cu sediul în Bruxelles, ”Gabriel Resources” şi guvernul român ţin departe de ochii publicului datele acestui proces, iar documentele esenţiale rămân secrete. ”Ambele părţi au eşuat în a derula acest arbitraj într-o manieră transparentă. Această lipsă de transparenţă este incompatibilă cu obligaţiile României de a asigura cetăţenilor ei dreptul de acces la informaţie” spune Marcos Orellana de la Centrul pentru Drept Internaţional de Mediu, avocat care acordă asistenţă celor de la Alburnus Maior şi care, de altfel, a participat la prima audiere de la Washington, în calitate de observator (la sfârşitul anului trecut). Acesta a constatat că ”audierea nu a fost transmisă online, ci prin televiziune cu circuit închis, numai pentru cei care se aflau în clădirea tribunalului, fără acces la prezentările powerpoint făcute de părţi”.
 
Raportul amintit este intitulat ”Goana după aur se mută în tribunalele de investiţii” şi a fost co-editat de Mining Watch România, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Alburnus Maior. Documentul aduce o informaţie inedită şi surprinzătoare legată de faptul că un fond de pe Wall Street pariază împotriva statului român şi susţine financiar compania ”Gabriel Resources” în acest proces, urmând să primească o felie serioasă din eventualul câştig. Este vorba despre ”Tenor Capital Management” care plăteşte avocaţii companiei, în schimbul unui procent din câştig. Fondul este specializat în asemenea operaţiuni. Spre exemplu, în 2016, în cazul Crystallex vs. Venezuela, ”Tenor Capital Management” a obţinut 1,4 miliarde de dolari, în urma celor 36 de milioane de dolari ”investite” în caz. 
 
Pagina web a dosarului de arbitraj dintre Gabriel Resources şi România
 
”Gabriel Resources” este reprezentată de White & Case din Washington DC, o firmă care îşi propune ”să ajute companiile, guvernele şi instituţiile financiare să îşi atingă ambiţiile globale”. De cealaltă parte, România a apelat la consorţiul format din LALIVE Geneva şi Leaua & Asociaţii din Bucureşti. Statul a mai apelat la acest consorţiu şi în cazul unui litigiu început în 2010 la Tribunalul Arbitral ICSID, reuşind să evite plata a aproape 500 de milioane de dolari către Hassan Awdi, Entreprise Business Consultants Inc şi Alfa El Corporation, într-un alt caz celebru: Rodipet.
 
”Bătălia pentru Roşia Montană arată cum privilegiile investitorilor obţinute prin tratatele de investiţii pot fi utilizate pentru a submina democraţia şi statul de drept. Românii s-au opus proiectului minier şi curţile de justiţie naţionale l-au declarat ilegal. Cu toate acestea, procesul între investitor şi stat, intentat de Gabriel Resources, ar putea forţa acum guvernul să deschidă oricum mina, sau să-i facă pe contribuabilii români să plătească despăgubiri de miliarde. Cazul Roşia Montană un motiv foarte bun pentru respingerea acestui sistem juridic paralel, care este inclus şi în CETA”, a comentat Roxana Pencea Brădăţan, campaigner Mining Watch România. CETA este acordul de liber-schimb încheiat între Canada şi Uniunea Europeană şi a fost aprobat recent de către Parlamentul European. Reprezentanţii Gabriel Resources nu au comentat în mod oficial raportul menţionat.
 
 
citeste totul despre: