FOTO Satul idilic din Apuseni dispărut sub o imensă haldă de steril. Foştii locuitori au decis să se reîntâlnească acolo pentru prima dată după 30 de ani
0
O sărbătoare mai puţin obişnuită va avea loc în acest weekend în zona Geamăna din Munţii Apuseni, lângă imensa haldă de steril care a acoperit fostul sat cu acelaşi nume. Zeci de persoane care au crescut în satul dispărut se vor întoarce pentru câteva ore acasă, pentru a depăna amintiri despre ceea ce a fost odată satul Geamăna.
Foştii locuitori ai satului Geamăna din Apuseni se întâlnesc, pentru prima dată după 30 de ani de la dispariţia localităţii, într-un cadru festiv care să le amintească de vremurile în care locuiau în zona acoperită acum de sterilul de la uzina companiei Cupru Min.
Iniţiativa aparţine unui fost locuitor al satului, Eugen Nicoară, care locuieşte în prezent la Bucium Izbita şi care nu a uitat, la fel ca şi ceilalţi foşti locuitori din Geamăna, farmecul locurilor natale. Evenimentul este programat în perioada 11 - 12 august 2018.
”Ne-am gândit că ar fi frumos să ne întâlnim după atâţia ani, să facem un fel de sărbătoare a fiilor satului, chiar dacă satul nostru nu mai există. Am vorbit cu mai mulţi prieteni care s-au anunţat şi sper că vom ajunge la 100 de participanţi. I-am chemat la mine, la pensiune, în Bucium Izbita, unde le ofer tot ce au nevoie. Vom povesti multe şi ne vom aminti de vremurile când trăiam la Geamăna”, a spus Eugen Nicoară. Acesta a completat că, dacă până în anii 90, foştii locuitori erau exclusiv în România, în prezent mulţi locuiesc în străinătate.
”Ne vom întâlni la Bucium, apoi a doua zi mergem la Geamăna unde vom servi un balmoş moţesc. Vom face şi un tur al iazului şi vm ajunge şi la Vinţa”, a completat Eugen Nicoară. Acesta spune că, împreună cu familia, au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţa în anul 1989. ”Tata nu a vrut să plece până când nu a intrat apa în casă”, a precizat fostul locuitor al satului dispărut din Apuseni.
Din iazul de decantare se mai vede doar turla bisericii din Geamăna
La Geamnăna, după anul 1982, rând pe rând, 480 de familii au fost nevoite să îşi abandoneze pământurile, biserică şi morţii, pentru a face loc iazului de decantare în care erau deversate reziduurile toxice de la carieră Roşia Poieni, aflată în proprietatea Cupru Min Abrud. Până şi biserică Trei Ierarhi, aflată la o înălţime de peste 100 de metri de vatră satului, a fost înghiţită de apele roşiatice cu miros înţepător scurse din carieră. Astăzi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se înaltă din lacul de steril. Exploatarea zăcământului de la Roşia Poieni a început în anul 1978, iar producţia de cupru în anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafaţa administrativă a localităţii Lupşa, în Valea Şesei.
Imagine cu fostul sat Geamăna
Imediat după anul 1978, regimul comunist a început să-i exproprieze treptat pe sătenii din cele şapte sate care formau satul Geamăna. În total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care în prezent sunt acoperite cu steril. Iazul de Valea Şesei, cum îl ştiu localnicii, este amenajat între doi versanţi şi are peste 150 de hectare. Lacul creşte pe an ce trece, iar deşeurile aduse de la exploatarea de cupru a companiei Cupru Min Abrud se scurg neîntrerupt printr-o ţeavă imensă.
În prezent, se mai vede doar turla bisericii, lacul întinzându-se până în apropierea unui alt lăcaş de cult în satul Vinţa. Biserica de lemn de aici va fi înghiţită de steril dacă autorităţile nu vor lua o decizie privind strămutarea. Imagine din 2004. Sterilul nu ajunsese încă la biserică Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din Europa.
La început, locuitorii şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc mai puţin de 20 de suflete. Zona a devenit atracţie turistică.
Pe lângă turiştii obişnuiţi, Geamăna este şi o destinaţie preferată de fotografi şi producători de film. Şi din acest motiv, zona a ajuns una dintre cele mai vizibile din România pe internet. Mii de fotografii care ilustrează dezastrul ecologic de aici sunt publicate şi pot fi vizualizate online. Oamenii care au fost obligaţi să plece caută să menţină vie amintirea satului lor. Au creat pe Facebook un grup cu numele ”Geamăna” unde publică periodic fotografii şi impresii despre ceea ce a fost în trecut şi realitatea crudă din prezent. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc mai puţin de 20 de suflete. Cei care au plecat şi-au părăsit nu doar locuinţele ci şi morţii îngropaţi în cimitirul satului. Dintre edifiicile fostei localităţi se mai vede în prezent doar turla bisericii ortodoxe.
Se încarcă comentariile...
